Un jorăștean în actuala echipă fanion a Galațiului

Oțelul Galați se întărești pentru participarea în Liga Campionilor. Mijlocașul de bandă stângă Sorin Frunză în vârstă de 33 de ani, născut în comuna Jorăști, fost component al Unirii Urziceni sub comanda lui Dan Petrescu va evolua pentru Oțelul în următorul sezon.

Bălășeștiul va avea Centru de Permanență de Asistență Medicală Primară

Autoritățile locale din Bălășești, Cavadinești și Brănești au amenajat spații pentru înființarea centrelor de permanență, de asistență medicală primară. Documentația necesară înființării unui asemenea centru a fost deja depusă de vecinii noștri.

Potrivit cotidianului „Viața Liberă” Galați :

„(…) Începând cu această săptămână, au intrat în vigoare noile norme care reglementează funcţionarea centrelor de permanenţă din întreaga ţară, deci şi a celor din judeţul Galaţi, de la: Cudalbi, Corod, Tudor Vladimirescu, Bereşti şi Băleni.

Astfel, potrivit normelor, se primesc 12,8 lei pe ora de gardă în centrul de permanenţă, indiferent de gradul de calificare, faţă de numai 10 lei, până acum. Dacă centrul de permanenţă este organizat în cabinetul unui medic de familie, acesta va primi în plus 6,4 lei pe ora de gardă.

S-au stabilit noi norme şi pentru plata asistentelor: nu mai puţin de 8 lei pentru o oră de gardă. (…)”

Deși înființarea unui asemenea centru ar fi benefică populației comunei, Bălăbăneștiul nu și-a arătat încă dorința organizării unui asemenea obiectiv. Probabil nu suntem interesați să avem un centru medical operațional 24 de ore din 24, ori pur și simplu inființarea unei noi instituții publice ce ar creea câteva locuri de muncă specializate în comună nu este tentantă.

În curând vom merge pentru acordarea primului ajutor la Bălăsești, Berești sau Bârlad iar pentru o sesizare la poliție la Rădești! Să vedem ce surprize ne mai oferă și noua reorganizare administrativă.

Somn ușor stimați consilieri!

Al vostru consătean:
Florin Munteanu

Notă. Pentru cei care încă nu au auzit de organizarea și funcționarea Centrelor de Permanență din asistența medicală primară, din mediul rural, le sugerăm să citească cu atenție comunicatul Ministerului Sănătății și Familiei din 23.04.2002 sau pur și simplu să ia legătura cu autoritățile din comuna Șiria(Arad) care au inaugurat primul centru de permanență din țară.

Conform www.aradon.com :

„Înființarea Centrului de Permanență Medicală „Dr. I. T. Mera” a fost susținută de Primăria Șiria și Consiliului Local, care a pus la dispoziție un sediu adus la standarde moderne de funcționare şi a asigurat dotarea cu aparatură medicală.

O duzină de medici din Șiria, Pâncota, Covăsânț și Ghioroc vor asigura în regim de gardă continuitatea asistenței medicale primară pentru populația din comună şi pentru cetățenii care locuiesc pe o distanță de circa 40 de km de centrul comunei.”

Averea şi interesele, la vedere – Bani, afaceri, licitaţii şi politică

* Lucrări în valoare de 2,4 milioane de lei câştigate pe SEAP în 2010 *

Liberalul Viorel Cristovici este singurul consilier judeţean care şi-a trecut în declaraţia de interese nu mai puţin de 7 contracte câştigate de firma sa, SC Majestic Comexim SRL, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu diverse instituţii publice. Nu este singurul om de afaceri din CJ. Cum contractele nu au legătură cu Consiliul Judeţului, Viorel Cristovici nu intră sub incidenţa prevederilor legale privind incompatibilitatea.

Şi fiindcă e vorba de licitaţii, un alt consilier, democrat-liberalul Anghel Costel Căluean, medic veterinar, a câştigat prin licitaţie un contract de prestări servicii cu Direcţia Sanitar Veterinară şi de Siguranţa Alimentelor. Contractul, în valoare de 25.120 de lei, se întinde pe durata a 2 ani şi se încheie în august 2011.

De cealaltă parte, în Consiliul Judeţului Galaţi sunt nu mai puţin de 13 aleşi care ocupă diverse funcţii de conducere la cârma unor instituţii aflate în subordinea Consiliului Local sau a ministerelor.

Licitaţii electronice câştigate

Liberalul tecucean Viorel Cristovici declară în declaraţia depusă în aprilie anul acesta, pentru anul 2010, că deţine sută la sută din acţiunile în valoare totală de 80.550 de lei la SC Majestic Comexim SRL. Tot politicianul deţine 50 la sută din acţiunile în valoare de 200 de lei la SC Iaflora 2000 SRL. Iată ce afaceri a încheiat consilierul pe bani publici:

Contractul de execuţie încheiat cu Inspectoratul de Jandarmi Neamţ are o valoare de 377.979 de lei. Alţi 42.552,32 de lei au venit tot pe SEAP de la UM 0819 Piatra Neamţ. Firma consilierului a fost aleasă şi de o grădiniţă de la Miercurea Ciuc pentru a executa o lucrare în valoare de 105.895,37 de lei.

Majestic a lucrat şi pentru comuna Vrâncioaia, din judeţul Vrancea, pentru o sumă de 102.188,82 de lei. Societatea s-a impus, tot pe SEAP, şi la Primăria Adjud, de unde a câştigat 247.305,93 de lei.

În judeţul Galaţi, firma consilierului nu a câştigat decât două licitaţii electronice. Pentru Consiliul Local al comunei Bălăbăneşti, lucrarea se ridică la 218.050,02 lei.

Cel mai lung dintre contracte – 36 de luni – vizează comuna Corod şi este şi cei mai valoros – 1.387.942,29 de lei. Politic, trebuie remarcat că, în vreme ce Bălăbăneştiul este fief PSD, Corodul este unul dintre puternicele localităţi liberale.

Fără conturi sau datorii

Viorel Cristovici se află la al doilea mandat de consilier judeţean. Spre deosebire de declaraţia de interese, mărturia de avere nu iese prea mult în evidenţă.

Consilierul a moştenit 8.000 mp de teren agricol la Nicoreşti şi 500 mp de teren forestier la Buciumeni, o casă de locuit de 204 mp la Tecuci. Cristovici deţine un spaţiu comercial de 125 mp cumpărat la Tecuci. Liberalul a trecut în declaraţia de avere două autoturisme, un Mecedes din 1994 şi un Cielo din 1997, ambele cumpărate.

Viorel Cristovici nu are conturi bancare, bijuterii, lucrări de artă, dar nici datorii. Anul trecut, a câştigat din indemnizaţia de consilier 7.800 de lei, iar din salariul de bază la SC Majestic Comexim SRL – 14.400 de lei.

Soţia consilierului este medic la Liceul „Spiru Haret” din Tecuci. Din chiriile pe spaţiile comerciale, consilierul şi soţia lui câştigă, fiecare, câte 45.350 de lei.

„Nu există licitaţie uşoară”

Iată cum explică Viorel Cristovici afacerile pe care le are atât cu instituţiile publice cât şi cu parteneri privaţi. „Sunt franciză Romstal de 15 ani de zile. Am două francize, una în Tecuci, una în judeţul Vrancea, în Adjud. Mă ocup de conectare şi instalaţii termohidrosanitate şi instalaţii de gaze naturale. Am toate gradele de proiectare, sunt singurul din judeţ care am, ca persoană fizică, toate tipurile de autorizaţii”, ne-a declarat consilierul Cristovici.

Omul de afaceri are nu mai puţin de 15 ingineri în subordine. „M-am ferit cât am putut de licitaţiile din judeţ pentru a nu avea probleme de compatibilitate, fiind şi consilier judeţean, dar nici nu pot să le spun colegilor să nu meargă la o licitaţie. Nu mai există licitaţie uşoară în ziua de azi. Unele licitaţii sunt on-line, altele vizează preţul cel mai scăzut şi niciodată nu ştii cine este câştigătorul”.

„Am lucrări departe de Galaţi: la Piatra Neamţ, Miercurea Ciuc, în Vrancea. La Corod, a participat dacă nu mă înşel, inclusiv Vega, şi am luat licitaţia la un preţ de 54 la sută din valoarea proiectului. Licitaţia a fost publică, au existat şi contestaţii! Licitaţiile se câştigă oferind între 54 – 64 la sută din valoarea iniţială a proiectului, deci preţul cel mai mic, dar îndeplinind şi condiţiile de eligibilitate”, ne-a explicat Viorel Cristovici.

Cât de greu atârnă contractele pe bani publici? „Cifra de afaceri nu reflectă numai contractele pe care le am cu unităţile bugetare, ci şi cu clienţi persoane fizice sau juridice, dar cu capital privat. În mod cert, lucrările din mediul privat atârnă mai greu, de acolo vin şi vânzările zilnice şi clienţii”.

„Am în jur de 50 de clienţi instalatori sau firme. Noi suntem obligaţi să avem în portofoliu un anumit număr de clienţi permanenţi, în funcţie de populaţia fiecărei unităţi administrative unde ne desfăşurăm activitatea”, a mai explicat consilierul.                   

Autor: Anca Melinte / 16 iunie 2011
Sursa: „Viața Liberă” Galați

Iar când voi fi pământ

Iar când voi fi pământ,
În liniştea serii,
Săpaţi-mi un mormânt
La marginea mării.

Nu voi sicriu bogat,
Podoabe şi flamuri,
Ci-mi împletiţi un pat
Din veştede ramuri.

Să-mi fie somnul lin
Şi codrul aproape,
Să am un cer senin
Pe-adâncile ape.

S-aud cum blânde cad
Izvoarele-ntruna,
Pe vârfuri lungi de brad
Alunece luna.

S-aud pe valuri vânt,
Din munte talanga,
Deasupra-mi teiul sfânt
Să-şi scuture creanga.

Şi cum n-oi suferi
De-atuncea-nainte,
Cu flori m-or troieni
Aduceri aminte.

Şi cum va înceta
Al inimii zbucium,
Ce dulce-mi va suna
Cântarea de bucium!

Vor arde-n preajma mea
Luminile-n dealuri,
Izbind s-or frământa
Eternele valuri

Şi nime-n urma mea
Nu-mi plângă la creştet,
Ci codrul vânt să dea
Frunzişului veşted.

Luceferii de foc
Privi-vor din cetini
Mormânt făr’ de noroc
Şi fără prieteni.

Autor: Mihai Eminescu

Notă: astăzi se împlinesc 122 de ani de la trecere în neființă a „românului absolut” – Mihai Eminescu

Rădeşti – 32 de primari la „Ziua porţilor deschise”

Rusaliile, ca hram al bisericii din localitatea reşedinţă a comunei Rădeşti – sărbătoare proiectată de primarul Ioan O. Porumb să atragă atenţia judeţului asupra acestei aşezări.

„Dacă vreţi să vă frecaţi la ochi, mi-a spus, veniţi duminică la noi, să faceţi câţiva paşi prin centrul satului”. Pentru spargerea condiţiei de comună izolată, două zile intense, de sărbătoare. Invitaţi la eveniment, 32 de primari, din care doi din judeţul Vaslui – doamna Alina Munteanu, de la Griviţa şi edilul-şef al Vindereilor.

De la Galaţi, opt şefi de rang înalt – probabil, intuim noi, puternicii de la Consiliul Judeţului în primul rând, care l-au susţinut pe Ioan O. Porumb în acţiunile sale de înnoire a comunei.

Duminică, de la ora 14.00, formaţia lui Florin Toma, „rodată” în oraşul de la Dunăre, va urca pe scena amenajată în faţa căminului cultural, dând, prin muzică, semnalul intrării în hram. Cuvintele de ordine, pentru oaspeţi – „Poftiţi să ne cunoaşteţi comuna!”. Ora 16.00: primirea invitaţilor la noul sediu al primăriei.

Zi specială, a porţilor deschise: toate instituţiile publice din Rădeşti vor putea fi vizitate de către oricine va dori să le treacă pragul – primărie, şcoală, postul de poliţie, biserică, grădiniţă („bibelourile” Rădeştiului de azi).

La căminul cultural, afară, în aer liber deci, 12 perechi de elevi – băieţi şi fetiţe de la clasa a IV-a, pregătiţi de învăţătorul Cătălin Porumb – vor dansa valsul preferat al social-democratului Porumb!

Uşa bisericii, larg deschisă. Clopotniţa, pregătită să primească sus primarii mai îndrăzneţi, să privească de la înălţime panorama centrului civic al Rădeştiului anului 2011.

După bifarea „porţilor deschise”, masa festivă, organizată în incinta căminului cultural. Tot ce va fi etalat pe mese provine din gospodăria primarului Porumb. Vinul, din strugurii recoltaţi din via de pe Dealul „Băbălău”. Ţuica, din 2006.

Fripturile, din carne de porc. Drept bucătar-şef, Iulian Grasu, salariat la Primăria Bereşti – specialist în fripturi din purcel de lapte, frigărui, tochituri ş.a.m.d.

Luni, de Rusalii, continuarea sărbătorii. Horă, să se ducă vestea! Cei 150 de bărbaţi ai satului, răspândiţi de-a lungul şi de-a latul ţării, au început deja să sosească acasă, pentru hram.

Autor: Ion Trif Pleşa / 11 iunie 2011
Sursa: „Viața Liberă” Galați

Metamorfoza Căminului Cultural?!

Prădat în iarnă de indivizi fără educație, abandonat de majoritatea intelectualilor comunei instituția cu zăbrele la uși și gratii la ferestre (așa au ajuns unitațile educative din comună) a intrat subit în atenția autorităților locale. Și-au adus aminte de clădire în an preelectoral. Mai marii comunei au hotărât că ar fi timpul să-i schimbe varul, ferestrele și scaunele! Un lucru bun, dar nu esențial! Atunci de ce-ar mai fi nevoie?! Câteva necesități urgente aș spune eu.

În primul rând de o persoană cinstită cu dragoste pentru carte și cultură care să-i dea un rost – nu de una din Primărie, aruncată acolo de formă, ci una persoană cu conținut, prestanță și viziune. Una persoană care-și câștigă dreptul de a reprezenta cultura în comună prin concurs, cu referințe indubitabile și un portofoliu de invidiat. Dacă asemenea ființe sunt rare prin zonă, atunci căutați una tânără cu bun simț, dorință de afirmare și mentalitate de invingător. Un om pentru cultură, care să-nțeleagă rolul acestei instituții – să fie conștient de faptul că scena Căminului Cultural trebuie să aparțină oamenilor de litere, elevilor, artiștilor de valoare etc. și scaunele să fie populate de indivizi avizi de frumos și cunoaștere.

Un alt lucru esențial de care are nevoie această instituție este activitatea de voluntariat. Fonduri nu avem prin urmare munca și implicarea voluntarilor este esențială. Și aici este necesară o preselecție căci instituția ce purta odată numele cunoscutului istoric Mihail Kogălniceanu(fost prim-ministru al României, urmaș al răzeșilor de pe Kogălnic) nu are nevoie de ciorditori de mobile, spărgători de semințe sau de golănași cu fițe de prost gust.

Pentru al readuce la viață, o altă necesitate stringentă a acestui obiectiv este susținerea activităților culturale în comună, susținere ce ar trebui să vină în primul rând din partea autorităților locale, a profesorilor și a bălăbăneștenilor, apoi din partea oamenilor de cultură cu rădăcini în comună și a agenților economici(sponsorizați și cultura, nu numai consumul de țigări și alcool).

Notă. Dacă tot v-ați apucat de renovare sper ca la sfârșitul lucrărilor toaletele să fie funcționabile, să arate impecabil iar clădirea să fie dotată cu sistem de ventilație și încălzire. Dacă vă mai rămân fonduri nu uitați de biblioteca din incinta instituției, poate reușiți să-i instalați măcar pe ultima sută de metri, o placă – Biblioteca fără nume și program.

Autor: Florin Munteanu

În mediul rural – Posturile de poliţie se restructurează

Rămân 2 din 61! * În schimb, se vor înfiinţa ale 10 secţii de poliţie rurale, care vor avea de „acoperit” între 3 şi 7 comune * Prefectul asigură că niciun poliţist din structurile operative nu va fi dat afară *

Din cele 61 de posturi de poliţie din mediul rural, existente în momentul de faţă în cele 61 de comune din judeţ ar putea rămâne numai două, alături de care s-ar putea înfiinţa alte zece secţii de poliţie rurale, fiecare secţie având în raza de acţiune activitatea a trei până la şapte comune. Anunţul a fost făcut ieri de către prefectul judeţului Galaţi, Cosmin Păun (FOTO), care a prezentat şi o hartă a judeţului, cu actuala structură poliţienească din mediul rural şi cu cea viitoare/propusă Guvernului.

Cele 10 secţii de poliţie posibile sunt următoarele:

· Munteni (Munteni, Ţepu, Brăhăşeşti, Gohor, Ghidigeni, Negrileşti),

· Tecuci (Tecuci, Poiana, Buciumeni, Nicoreşti, Cosmeşti, Drăgăneşti, Movileni),

· Matca (Matca, Cudalbi, Valea Mărului, Corod, Cerţeşti),

· Lieşti (Lieşti, Barcea, Umbrăreşti, Iveşti, Griviţa, Costache Negri),

· Independenţa (Independenţa, Fundeni, Tudor Vladimirescu, Nămoloasa, Braniştea, Şendreni, Piscu),

· Smârdan (Smârdan, Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi, Schela),

· Tuluceşti (Tuluceşti, Suhurlui, Rediu, Scânteieşti, Frumuşiţa, Vânători),

· Măstăcani (Măstăcani, Folteşti, Fânţăneşti Vlădeşti, Oancea),

· Tg. Bujor (Tg. Bujor, Smulţi, Vârlezi, Corni, Băleni, Băneasa, Suceveni),

· Rădeşti (Rădeşti, Bălăşeşti, Bălăbăneşti, Drăguşeni, Jorăşti, Bereşti Meria şi Bereşti).

Localităţile izolate îşi păstrează poliţia

Potrivit lui Cosmin Păun, propunerea de reorganizare a secţiilor de poliţie din mediul rural a fost înaintată Guvernului, urmând ca de acolo să se emită o ordonanţă care să legifereze reorganizarea structurilor MAI din mediul rural.

Singurele două posturi de poliţie care vor rămâne ca atare şi nu vor fi transformate în secţii se află în comunele Priponeşti şi Cavadineşti localităţi care, din cauza poziţiei geografice, rămân, uneori, în iernile grele, izolate, drumurile fiind blocate de zăpadă.

Sediile secţiilor de poliţie vor fi amenajate în actualele posturi de poliţie, iar cele care vor rămâne goale vor fi folosite de administraţiile locale în alte scopuri, a mai spus prefectul. Totodată, stabilirea comunelor în care se vor afla sediile secţiilor de poliţie a ţinut seamă şi de parchetele din judeţ – de pe lângă judecătoriile din Lieşti, Tg. Bujor şi Tecuci.

Prefectul Cosmin Păun a precizat că prin această modalitate de reorganizare, activitatea poliţienească din mediul rural va fi asigurată în permanenţă, 24 de ore din 24 şi nu cum se întâmplă acum, când posturile de poliţie sunt deschise doar în intervalul orar 8.00-16.00.

Totodată, prin reorganizarea posturilor de poliţie se va accelera timpul de rezolvare a unor dosare de urmărire din mediul rural, care întârziau şi din cauză că poliţiştii aveau legături de prietenie sau rudenie cu oamenii din comune, a adăugat prefectul.

Niciunuia din poliţiştii rurali care s-a ocupat, până acum, de o anumită comună nu îi va mai reveni în sarcină supravegherea activităţii infracţionale din aceeaşi comună, a subliniat Cosmin Păun. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a mai spus că nici un poliţist din echipele operative nu îşi va pierde locul de muncă.

Cosmin Păun a mai adăugat că prin această reorganizare, se va realiza o economie de 1 la sută din cheltuielile de până acum, în contextul în care dacă s-ar fi păstrat actuala împărţire, pe cele 61 de posturi de poliţie, cheltuielile ar fi crescut cu 7 la sută. Creşterea eficienţei activităţii poliţiştilor şi o mai pronunţată scădere a cheltuielilor de funcţionare se vor vedea după următorii 2 ani, a mai apreciat prefectul judeţului Galaţi.

Dincolo de aceste date, rămân foarte multe întrebări fără răspuns. De pildă, despre banii de la bugetele locale ale primăriilor alocate pentru construcţia şi amenajarea secţiilor. Sau despre cheltuielile suplimentare care până acum nu existau şi care, de acum înainte vor fi necesare pentru ca poliţistul din comuna X să facă naveta până la secţia de poliţie pe raza căreia lucrează.

Autor: Maria Măndiţă
Sursa: „Viața Liberă” Galați – 4 iunie 2011