Imn Gladiatorii Galaţi

Ne ridicăm eroi
Neînfricaţi,
Gladiatori suntem
Înverşunaţi.
În luptă izbândim
Şi în arenă ştim
Să fim
Învingători, păşim,
Soldaţi.

Bravura o purtăm
Precum un scut,
Pe gheaţă patinăm
De ne-ntrecut.
Din performanţă vrem
Cunună să purtăm,
În sport
Încredere avem
Şi cult.

Autor: Tatiana Scurtu-Munteanu

„Biblia” satului Bălăbăneşti

* Supunem atenţiei Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” culegerea de documente vechi şi menţiuni despre Bălăbăneşti şi Ţara de Jos a Moldovei, pentru evaluare şi o eventuală includerea a sa în planul de tipărituri al instituţiei, pentru anul 2012 *

Profesorul Neculai Pământ (FOTO) se află în posesia unuia dintre cele trei exemplare dactilografiate ale lucrării „Răzeşii de Bălăbăneşti”, iscălită de George-Felix Taşcă. 510 pagini. Anul finalizării şi locul, înscrise la prefaţă – decembrie 1978, Bucureşti.

Câteva cuvinte despre autor: născut în 1914, economist pe mai multe şantiere de construcţii ale României de dinainte de 1990; tatăl său, frate cu Gheorghe Gh. Taşcă, militant pentru liberalism economic, unul dintre întemeietorii Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, al cărei rector a şi fost doi ani, ministru plenipotenţiar la Berlin (1930), întemniţat, ca deţinut politic, la Sighetul Marmaţiei, unde îşi găseşte sfârşitul zilelor, fiind aruncat într-o groapă comună săpată pe malul Izei.

G.-F. Taşcă se dedică, după pensionare, genealogiei familiei Taşcă şi strângerii de documente istorice referitoare la Bălăbăneşti şi Ţara de Jos a Moldovei (Neculai Pământ: „A ras tot ce a putut găsi, la aceste teme, la Biblioteca Academiei Române şi în arhive”).

Câte un exemplar din 28 de lucrări semnate de el se află în inventarul Bibliotecii Comunale Bălăbăneşti. A transmis, pe cale testamentară, dorinţa de a-şi dormi somnul de veci la Bălăbăneşti.

I-a fost îndeplinită, fiind, după aprecierea profesorului Pământ, „înmormântat ca un boier” – sicriul, dus în căruţă trasă de boi; din cei 24 de preoţi daţi de Bălăbăneşti Bisericii Neamului, din 1900 încoace, şapte i-au cântat „Veşnica lui pomenire!”.

Revenind la lucrare: cuprinde circa 200 de documente diferite („majoritatea lor referindu-se la dreptul de proprietate funciară a răzeşilor, dar nelipsind cele ce privesc aspectele fiscale, starea sanitară, învăţământul, biserica, starea civilă şi însemnări diverse asupra fenomenelor meteorologice, astronomice, calamităţilor naturale, evenimentelor politice.

Un sfert din ele au fost publicate în diverse timpuri şi locuri de către Iacob Antonovici-Bârlădeanul, de fiul său Nicolae Antonovici, de Theodor Codrescu, Ilie Corfus, Gh. Ghibănescu, C.C. Giurăscu, B.P. Haşdeu, N. Iorga”.

Avem de-a face, deci, cu 150 de documente netipărite vreodată. Important de reţinut: informaţiile, prin voinţa autorului, se opresc la anul 1866. Clasificarea documentelor, după anul emiterii lor: câte unul pentru fiecare dintre secolele XII, XIV, XV şi XVI; 11 provin din secolul XVII; 46 din secolul XVIII; restul sunt documente din veacul al XIX-lea.

Autor: Ion Trif Pleşa / 28 aprilie – 2011
Sursa: „Viața Liberă” Galați

Pentru ce plătesc taxe d-le Primar?!

A trecut și Paștele, expiră și rezervarea de nume a viitorului club sportiv din comună. Nici o noutate despre terenul unde a fost Stația de Asfaltare, teren promis de autoritățile locale copiilor și tinerilor din sat. Oina, fotbalul, tenisul, patinajul etc. rămân doar vise frumoase pentru bălăbăneșteni. Primăria nici măcar nu a avut bunul simț să ne mai dea un semn de viață. Vor veni și alegerile. Ca și la Galați, unii cred că s-au născut Primari! … eu unul nu cred în funcții ci în omenie și bun simț.

De douăzeci de ani, cu mici excepții, toți au umilit școala din Bălăbănești. Profesorii se scaldă în mediocritate, directorii au uitat că școala trebuie întreținută și modernizată, terenul de sport a fost înjumătățit cu aprobarea tacită a autorităților, pe cea mai rămas din el s-au trezit consilierii să zidească o grădiniță etc. Oare cei de la Inspectoratul Județean Școlar Galați s-au întrebat unde își fac elevii orele de sport? Chiar nu are nimeni nici un pic de autoritate? Avem în jur de 3000 de ha în comună și noi ne trimitem copiii să bată mingea pe străzi și maidane. Nici un fel de organizare, nu s-au montat nici măcar două porți dar avem pretenția să fim comună cu consilieri și Primar. Domnilor consilieri vă promitem că în 2012 turismul electoral, amenințările cu tăierea ajutoarelor sociale, căldarea cu de-ale gurii, ceasul de perete marca P.S.D. și țuica în bar nu vor mai avea succesul scontat. Vom lua la bani mărunți realizările fiecărui consilier! Nici unul nu veți scăpa!

An de an umblați după taxe și impozite, ei bine pentru ce le plătim? Ca să ne luați peste picior? Cum vin alegerile cum începe pietruirea drumurilor! Până acum ce-ați făcut?

La bibliotecă și la Căminul Cultural au ruginit lacătele pe uși. Râpile, șanțurile, stațiile de autobuz, imașurile etc. sunt pline de gunoaie. Pădurea este distrusă și furată (pe motiv că trebuie să mănânce și hoții), deciziile se iau pe furiș, nimeni nu știe de către cine, cum și când?! Ce fel de administrație este aceasta?

Revin la terenul pentru baza sportivă a comunei. Din cele câteva zeci de clădiri și terenuri care au aparținut diferitelor intreprinderi de stat ce au activat pe teritoriul comunei nici măcar una nu a fost transferată domeniul public comunal. Tot ce a fost interesant, s-a privatizat pe nimic, pe furiș! A mai rămas un amărât de teren la „Moara Dracilor” plin de gunoaie și bucăți de beton care ar putea fi decontaminat și amenajat pentru activități sportive, însă nu se dorește căci alții au alte interese, alte priorități! Care or fi alea?! Dumnezeu știe.

Toată comuna este plină de cârciumi și baruri. Mulți se plâng că nu au bani și de-ale gurii. Atunci cum se face că violența, alcoolismul și hoția au atins cote alarmante în comună?! Cum se face că sunt sute de ha nemuncite? Cu ce cumpără clienții alcool? Cum se face că Poliția nu a reușit să prindă nici un hoț în anul 2010, toate furturile de pe raza comunei fiind raportate ca având autor necunoscut! Aș fi tare curios să aflu câți bani a colectat Primaria din amenzi pentru tulburarea ordinii publice, pentru furturi și distrugeri ale proprietății private și a domeniului public! În ultimii ani, au fost prezentate zeci de cazuri în presa locală (în special în cotidanul „Viața Liberă” Galați), situații în care „șmecherași” din comună fură, distrug și-și batjocoresc vecinii. Nu am văzut nici o reacție a autorităților locale, nici un fel de atitudine ci doar o tăcere suspectă care a generat nici mai mult nici mai puțin decât o stare de lehamite generală.

În privința acordării bibliotecii comunate denumirea de „G.F. Tașcă” vreau să atrag atenția unor consilieri, foști secretari ai Primăriei sau foști președinți de C.A.P. și celor cu putere de decizie din administrație asupra următorului fapt. Domniile voastre în 50 de ani nu ați făcut nici 1% pentru comună din cea realizat d-l Felix Tașcă pentru Bălăbănești, nici măcar 1%. Nici unul dintre voi, de bună voie și nesilit de nimeni nu a mișcat un deget dacă nu a avut vreun interes personal. Tot ce-ați „realizat” voi, ați făcut în bătaie de joc și numai pe bani – fie că v-ați încasat nemeritat salariile, fie că ați avut cotă parte din afacere. Dacă spun un neadevăr vă rog să mă contraziceți, cu fapte, și eu îmi cer scuze! Vrem să vedem și noi câți din aparatul administrativ au făcut ceva cu resurse proprii, din plăcere și dragoste pentru Bălăbănești așa cum a făcut Geo Tașcă?! Încă mai sunt consilieri și foste „glorii” ale administrației locale care strâmbă din nas când aud cuvântul Tașcă inventând tot soiul de scuze imbecile cu scopul de a elimina denumirea „G.F. Tașcă”! Încă mai sunt „intelectuali” în comună care nu au auzit de Ștefan Procopiu dar au curajul să-și dea cu părerea la orice propunere deși timp de câteva decenii nu au făcut altceva decât să plimbe acte prin Primărie?!

Notă. D-le Primar, biblioteca comunală nu are nevoie de o doamnă zdravănă care să se ia la trântă cu cititorii, ci de o persoană capabilă să atragă cititorii, să vină la bibliotecă cu drag, să știe să se facă utilă, plăcută și să iubească cărțile. O persoană care știe să mânuiască atât condeiul cât și tastatura. Omul sfințește locul d-le Primar, nu funcția! O parohie păstorită de un preot cu har și smerenie va avea întotdeauna enoriași!

Vin alegerile! Unii și-au făcut deja calculele! Eu cred că a venit timpul să terminăm cu politica la Bălăbănești. A venit timpul să votăm pentru competență, eficiență, bun simț, pentru bunăstarea comunității, … nu pentru P.S.D., P.N.L., P.D.-L. sau P.R.M.!

Autor: Florin Munteanu

Paște fericit!

Cu ocazia Sărbătorilor Pascale echipa xpressbalabanești dorește tuturor cititorilor și colaboratorilor un Paște fericit, plin de lumină, căldură sufletească și voie bună. Sperăm ca aceste zile, ale reîntâlnirii noastre cu Domnul Isus Hristos, să genereze în sufletele noastre bucurie, îngăduință față de aproapele nostru, pioșenie față de Cel de Sus și multă înțelepciune.

Râs cu plâns, balegă de mânz!

Mileniul III, Deceniul II,  an 2011, România 
Ecuația bucuriei: Bici(r)cleta pro-misă este direct proporțională cu șomajul de recesiune! În relație, datorită valorii neglijabile,  s-a ignorat coeficientul Ro ce exprimă alocația de stat, dar s-a luat în calcul riscul determinat de „valoarea de piață” a coeficientul exponențial F.M.I., risc ce ar putea amâna achiziția totală a bunului până la Paștele Cailor! 

Drept urmare achiziția bici(r)cletei se poate exprima simplificat cu ajutorul următoarei formule: Bi+Ci(r)+Cle + Ta = F.M.I*(Șo+Maj).

Se poate observa clar că, în cazul unei valori semnificative a coficientului F.M.I., nu vom mai încăleca pe bicicletă ci ne vom plimba prin sat cu cercul(circle = cerc, traducere dicționar tehnic englez-român)! Ce mai contează?! … F.M.I. se declară mulțumit de reducerea cheltuielilor bugetare efectuată de guvernul Boc!

Interpretare grafică: xpressbalabanesti

Un ministru pe placul companiei americane Monsanto

În anul 2005, într-o cablograma trimisă de Ambasada Statelor Unite de la București către Casa Albă, se menționează, cităm: „Valeriu Tabară este unul dintre cei mai sinceri și influenți susținători ai organismelor modificate genetic”(sursa – Wikileaks), iar „obiectivul ambasadei este să ajute România să intre în UE cu o industrie biotehnologică puternic dezvoltată, precum și cu o populație educată care să înțeleagă meritele biotehnologiei”. Abandonând diplomația, frazele de mai sus ar putea fi interpretate asfel – susținătorul nostru care dorește și poate influența politic introducerea O.M.G.–urilor în Europa, prin România, este ministrul agriculturii Valeriu Tabără. Ne putem realiza acest obiectiv „ajutând” industria biotehnologică din România și poporul român, populație ce poate fi ușor manipulată(„educată”).

Ce drăguțe sunt companiile americane cu noi?! Imediat își face bază de semințe Monsanto la noi, punând încă un steguleț pe harta lumii. Vă vine să credeți! Ne oferă educație în domeniul biotehnologiei gratis (!!!), așa cum ne-au ajutat și la construcția autostrăzii! Vin să ne mai parcheze și niște F-16 lângă miguri! Vin și la Craiova, cu superproducția Ford! Vin, dar niciodată nu vin gratis!

Într-un interviu acordat pe 7 aprilie 2011 site-ului ziare.com cercetătorul Valeriu Tabără ne lămurește pe deplin cum stăm cu experimentele privind organismele modificate genetic la noi în țară, cităm: „Deocamdată s-au făcut niște experimente pe un prun și se mai lucrează la struguri, în special cei de masă (…)”.

Tot actualul ministru al agriculturii ne informează, citez: „România pierde anual aproape un miliard de euro pentru că nu cultivă soia modificată genetic, potențialul de producție la nivel național fiind de circa doua milioane de tone”(sursa Mediafax). Doar cantitatea și miliardul de euro sunt importante pentru d-l ministru Tabără, „fost director de proiecte de cercetare cu CNCSIV, unitatea de management a Băncii Mondiale, firma MONSANTO” (conf. C.V.–ului domniei sale). Sănătatea populației, poluarea mediului înconjurător, monopolul companiilor producătoare de semințe, eliminarea concurenței prin șantaj, mită și răzbunări, diminuarea calității produselor etc. – riscuri, costuri și de cele mai multe ori certitudini trăite de fermierii din întreaga lume (în special de cei americani), acolo unde legea a permis cultivarea O.M.G.–urilor, sunt factori despre care domnia sa nu suflă nici o vorbă. De fapt nu producția este marea problemă a agriculturii românești ci lipsa utilajelor performante pentru micii fermieri pentru a-și lucra terenurile, lipsa unei strategii de atragere de personal în acest domeniu, lipsa pieselor de schimb pentru parcul de tractoare U.T.B. încă existent în țară – companie falimentată de mafia locală cu sprijin extern, importul masiv de produse agricole din alte țări, lipsa unor subvenții echitabile, restrângerea sau eliminare comerțului direct producător – cumpărător etc. Acestea sunt unele din marile probleme ale agriculturii noastre. Stă pământul nemuncit și noi vrem O.M.G.–uri ?!! Aceleași opinii le regăsim și-n protestul a zeci de organizații non-guvernamentale din România precum și a partidelor ecologiste, cităm: „Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără nu vine cu soluţii de încurajare a agriculturii locale, tradiţionale, ci ne propune transformarea agriculturii într-o industrie agricolă bazată pe O.M.G.–uri, sub controlul marilor corporaţii în domeniu, Monsanto şi Pioneer” (secretarul general al Partidului Verde, Silviu Dumitru, nemulţumit de decizia Ministrului Agriculturii, care doreşte să producă în România soia şi porumb modificate genetic).

La nivel mondial, Mexic, Brazilia, S.U.A., Canada, țări din Africa etc. – peste tot unde marile corporații au pătruns, fermierii care nu li s-au alăturat au sărăcit sau pur și simplu au fost falimentați. Plantațiile le-au fost distruse sau ocupate și au ajuns pe drumuri. Mai mult, în multe cazuri sute de fermieri au fost șicanați, târâți prin tribunale și umiliți de avocații acestor corporații. D-l ministru Tabără știe acest lucru căci sunt zeci de documente, mărturii ale unor oameni de bună credință – fermieri, profesori și cercetători cu cărți de vizită impunătoare cărora le-a fost distrusă cariera. Țări ca Austria, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Bulgaria, Ungaria etc. au spus nu O.M.G.–urilor. Spre rușinea lor, politicienii noștri – într-o majoritate covârșitoare – au spus da! Iată mai jos cum au votat cei cărora nu le pasă de noi:

„Propunere legislativă privind interzicerea cultivării organismelor modificate genetic şi etichetarea unor categorii de produse” 24-11-2010 12:50

Prezenţi: 105; Pentru: 98; Împotrivă: 7; Abţineri: 0; Nu au votat: 0

Lista rușinii:(1) PD-L 40 (pentru), 1(împotrivă); (2) PSD+PC 28(toți pentru); (3) PNL 10(pentru), 6(împotrivă); (4) UDMR 7(toți pentru) și grupul INDEP. 13(toți pentru).

Au votat împotrivă: Mircea Diaconu, Frâncu Emilian, Luca Raymond, Boitan Minerva, Puiu Hașotti, Nicoară Marius -Petre toți de la P.N.L. și senatorul Urban Iulian de la P.D.-L.(sursă: http://webapp.senat.ro/)

Autor: Florin Munteanu

Jaf pe bulevard

Nimic nu prevestea în dimineața aceea de primăvară nenorocirea ce avea să se întâmple și extraordinara aventură ce avea să o trăiască Margareta Voinea, casieră la o mare fabrică de mobilă.Venise în marele oraș cu microbuzul unității și cu șoferul Cezar Imrea (un barbat destul de atletic și agil) cu experiență în astfel de transporturi pentru a prelua o importantă sumă de bani(salarii și cheltuieli curente) de la sucursala unei bănci importante. D-na Margareta Voinea era și ea o femeie experimentată în manipularea banilor și foarte grijulie să nu se întâmple ceva. De aceea, se grăbea pentru a fi prezentă la bancă de cum deschid ghișeele, fiind convinsă că treburile se rezolva mai bine dacă sunt luate din timp. Și din mai multe puncte de vedere, avea dreptate, pentru că iată nici nu se făcuse ora dousprezece și „încărcase” deja săculeții de tranport bancnote și monetar, pregătindu-se cu Cezar Imrea să se întoarca în cel mai scurt timp la fabrică. Aveau de parcurs vreo treizeci de kilometri.

– Ei vezi Cezare că am avut dreptate, iată cât de repede și elegant am rezolvat toate formalitățile, că doar când e vorba de bani sunt și mulți hoți și multa birocrație.

– Mde ce să zic doamnă, așa-i a confirmat bărbatul cu jumătate de gură. Era inciudat pe aceasta doamnă uscațivă trecută de 55 de ani, dar foarte meticuloasă și enervant de precauta și de grijulie. Din cauza ei a trebuit să se scoale cu noaptea în cap, deși puteau pleca de acasă pe la orele opt și toate se puteau rezolva până la orele 14-15. Dar „scorpia” nu-i dăduse pace și-l pregătise de drum în zori. N-au rulat mai mult de 500 de metri de la sucursala băncii și „caravana” cu bani a fost depășită de un jeep obraznic care îi claxonase insistent să-i facă culoar de trecere.Unde să-i facă culoar dacă se circula aproape bară la bară și, cuminte, la insistentele doamnei casiere, Cezar Imrea mergea pe banda de lângă bordură.

– Las’ că tot acolo ajungem Cezare, căuta să-l consoleze „scorpia”… Și surpriza surprizelor, jeep-ul, după ce s-a șters de microbuz cu bara din spate, a intrat în fața acestuia și a frânat de a „înghețat” pur și simplu în fața lui Cezar Imrea. Acesta nu știa ce să creadă, dar d-na Margareta înnebunise de spaimă. Toata această scenă se petrecea pe o șosea(stradă) aglomerată, unde se circula aproape bară la bară, într-un moment al zilei destul de congestionat. Din jeep au coborat doi găligani care, fără a scoate-un cuvânt, au tras de portieră și de Cezar, pocnindu-l de mai multe ori în cap cu o bară metalică. D-na Margareta a fost prinsă și ea, trasă afară din mașină și preluată de același individ care îl pocnise și pe Cezar.

– Babornițo, să nu scoți o vorbă, că te omor, o amenința haidamacul care-l aranjase pe șofer. Celălalt având o șapcă îndesată pe ochi, a urcat în microbuz și a început a cotrobăi. D-na Margareta nici nu și-a dat seama ce se întâmplă. A fost convinsă că acei tineri blestemați cu jeep-ul s-au enervat pe Cezar care nu le făcuse loc să treacă și de aceea s-au înfipt în fața lui. Niște huligani ordinari a gândit că sunt …d-na Voinea . Dar când l-a vazut pe cel care venise la portiera sa (cu șapcă) având în mână un sac cu bani(saculeț de transport valori monetare) a înțeles că de fapt este vorba de un jaf. A înțeles însă cam târziu și parcă i se încleștase gura de frică. Privea îngrozită la Cezar, desfigurat de lovitură, cu fața năclăita de sânge, se zbătea spasmodic precum o pasăre cu gâtul tăiat. Totul se petrecuse foarte repede, maxim un minut ,un minut-doua … Individul cu șapcă, dupa ce a coborat, a izbit-o pe d-na Voinea cu capul de grilajul metalic de langă bordură, după care ambii tâlhari au urcat în jeep dispărând imediat de la locul faptei. Inițial, nimeni dintre ceilalți participanți la trafic, respectiv conducatori auto, nu s-au oprit, considerând că este vorba de o tamponare și în asfel de cazuri nimeni nu vrea să se complice cu gâlceava dintre cei implicați în accident. De abia dupa ce tinerii cu jeep-ul au disparut și au băgat de seama că un om lovit la cap, plin de sânge se zbătea pe trotuar…au intervenit doi agenți de poliție care patrulau pedestru în zona respectivă. Ei au anunțat imediat prin stație un echipaj de circulație, care a sosit repid la fața locului. Până când d-na Voinea, rănită și ea, a reușit să-i lămurească pe polițiști ce s-a întâmplat, a trecut timp suficient ca jeep-ul să-și piardă total urma. De fapt, nepricepută la mașini, d-na Voinea nu a fost în stare să identifice marca autovehiculului din care au coborât atacatorii decât după ce a asistat la trafic și din fericire a observat una asemănătoare cu a tâlharilor dumirindu-i pe oamenii legii că este vorba de un jeep. Primul lucru pe care l-au făcut polițiștii a fost să-l trimită pe Cezar Imrea la cel mai apropiat spital. Se vedea cu ochiul liber că este într-o stare gravă, de comă. Ulterior, a ajuns la un spital de neurochirurgie și la două zile de la atac a decedat. Revenind la momentul atacului …într-un timp record a sosit la fața locului o echipă complexă de cercetare, compusă din ofițeri de judiciar și un ofițer expert criminalist. D-na Voinea nu-și revenea însă din starea de zăpăceală și era destul de confuză și incoerentă.

– Ma scuzați d-lor, a putut în sfârșit să îngâime dar credeți-mă că totul s-a petrecut așa de repede încât nici nu știu ce s-a întâmplat cu mine. Mi-e jenă să vă spun … că în sfârșit … trebuie să merg la toaletă! Am auzit claxonând insistent din spate, au trecut huliganii aceia cu mașina lor luxoasă razant pe lângă noi și l-a tamponat pe Cezar, după care au trecut în față, au frânat brusc și l-au barat chit că s-a înfipt și el in jeep-ul lor deși fără urmări grave. Atunci eu am crezut că sunt nervoși de faptul că chipurile …i-am…„tamponat” și …am crezut că acesta este motivul de l-au luat pe Cezar la bătaie! Nicidecum nu m-am gandit la un jaf. Că iată am de acum 30 de ani de serviciu și nu s-a întâmplat niciodata așa ceva. Să fi fost urmăriți de la banca?…Mai mult ca sigur…Cât despre cum arătau huliganii, ce să vă spun, cel care m-a tras pe mine afară din masina era slăbănog, cu o șapca de asta șmecherească trasă pe ochi , nu sunt sigură, dar avea parcă și o musteață rară. Sigura sunt însă că era al naibii de brunet. Celălalt era mai voinic mai bucălat, dar tot brunet și avea un fes îndesat pe cap o geaca de fâș largă și parcă ar fi avut pe ea …o inscripție așa …ceva. Vai săracul Cezar…i-a tras în cap cu un fier beton…de parcă lovea într-un sac de cartofi. Doamne…Doamne…ce se zbătea! Va scăpa oare cu viață? Vă mai pot spune ca cel care l-a lovit pe Cezar cred că s-a lovit și el la mână că parcă sângera, cred ca ….din cauză că …el sau Cezar, în învălmășeală, au spart și geamul dubiței. Bucălatul a vrut să intre și el în mașina, dar celalalt i-a făcut semn să mă ia în primire pe mine și a coborat din mașină lăsându-l pe celalalt să cotrobăie. După câte mi-am dat seama au luat un sac de transport valori dar …din fericire nu pe cel mai important. Din câte am apreciat eu, în sacul luat de huligani era numerar de valori mici respectiv bancnote de 5000 și 10.000 lei.

Într-adevar, ulterior s-a confirmat versiunea d-nei Voinea, care în grija ei deosebită, de mai mult timp nu prelua întreaga cantitate de bani laolaltă ci dispersat. Și săculeții cu bancnote de 100.000 lei îi pusese la fundul dubiței într-un loc mai ferit. Cezar zambise ironic la aceasta precauție exagerată a d-nei Margareta dar iată că prevederea a fost mama întelepciunii. Prejudiciul a fost apreciat doar la 75.000.000 lei în bancnote de 5000 și 10.000 lei și relativ puține de 50.000 lei. Mr. Ștefan Parvu, care conducea cercetarea acestui caz , și-a dat seama că d-na Margareta este un martor destul de străveziu și că atenția principală trebuie acordată cercetării amănunțite a microbuzului. Astfel, interiorul microbuzului a fost cercetat milimetru cu milimetru, identificându-se câteva urme digitale, cât și material biologic, respectiv sânge. Pe cioburile de geam s-a descoperit o picătura de sânge dintr-o grupa diferită de ceea a lui Cezar Imrea. Acest fapt putea duce la concluzia ca ar fi putut aparține agresorului bucalat. Totodată, în momentul coliziunii, bara metalica din față a microbuzului, a desprins o bucata din masca de fibră specială din spatele jeep-ului care a fost ridicată pentru expertizare. Mai era de presupus că și farul din dreapta față al jeep-ului fusese spart , întrucât la fața locului s-au găsit câteva cioburi din material plastic special care nu aparțineau microbuzului implicat în coliziune. Cu toată precaritatea descrierii agresorilor de către d-na Margareta, s-a încercat totuși „creionarea” portretelor robot ale autorilor jafului. Cazul a fost puternic mediatizat, difuzându-se și portretele robot cu mențiunea că gradul de asemănare cu realii atacatori este relativ. S-a mai făcut mențiunea pentru presă că infractorii s-au folosit de un jeep, probabil provenit dintr-un furt. După o zi de la incident, poliția a fost anunțată de un cetățean că jeep-ul folosit, implicat în „ hold-up”, s-ar afla abandonat într-o zonă periferică a orașului, respectiv pe strada Zorilor. Într-adevăr așa era, poliția a găsit autoturismul respectiv în locul menționat de cetățean. Dovada cea mai clară era bucata de bară lipsă, desprinsă și găsită cu ocazia cercetărilor la fața locului, lângă microbuz. Jeep-ul fusese reclamat ca fiind furat cu o zi înaintea atacului și era deja dat în urmărire. Atacatorii însă, profesioniști într-un fel, au schimbat placuțele de înmatriculare cu altele, furate și ele, pentru care păgubașul din neglijență nu depusese reclamație. Cercetarea a fost reluată la jeep. În interior s-au găsit câteva documente semnate de catre d-na Voinea, încă o dovadă că acel autoturism fusese folosit la comiterea jafului. Din jeep prin metode criminalistice s-a identificat o excelentă urmă papilară, care putea fi folosită la identificarea eventualilor autori. De asemenea, atât la volan cât și la bordul mașinii, polițiștii au identificat urme de sînge. Era de presupus că unul dintre infractori, eventual, „bucălatul”, se rănise la mână. Sângele din jeep avea aceeași grupă ca și cel identificat pe cioburile de la microbuz. Ajungând în acest moment al anchetei, polițiștii aveau o mare speranță în „citirea” urmei digitale găsite în jeep. Iată însă că împrejurările favorabile rezolvării cazului au sporit a doua zi, când un cetățean (atent la știri și cititor de ziare) a găsit abandonat într-un cotainer de gunoi săculețul de transport valori monetare în care, culmea, mai era un teanc de bancnote în valoare de 500.000 lei. Între timp criminaliștii nu au stat degeaba . Au prelucrat urmele găsite la fața locului și pe baza acestora l-au identificat pe Ionuț Aniculăesei, zis „Fantomas”, un infractor cu mai multe condamnări la activ. Ultima adresa a celui în cauză era la doi pași de containerul unde s-a găsit saculețul de transport valori monetare. Activitățile desfășurate de „Fantomas” erau atent urmărite de ofițeri de judiciar și sectoristul de pe raza secției în care domicilia. Polițiștii cunoșteau bine anturajul infractorului. Se știa că seară de seară „bântuie” barul S.C. Calipso S.R.L. și discoteca „Venera”, împreună cu Gică Panaite, zis „Marinarul”, Liviu Bogdan Oatu și Mircea Negrilă, toți cunoscuți cu preocupări infracționale, provocări de scandaluri, bătai etc. În acest caz fotografiile din arhiva poliției au fost de mare folos.

D-na Voinea l-a recunoscut cu certitudine pe Gică Panaite zis „Marinaru”, ca fiind cel cu șapca trasă pe ochi care a lovit-o și a cotrobăit prin mașină. Era de presupus că „bucălatul” să fi fost „Fantomas”, însă acesta nu a fost identificat de victimă, poate și datorită faptului că fotografiile din arhivă erau mai vechi. Pentru mai multă siguranță s-au organizat descinderi domiciliare simultane, în zori de zi, la adresele cunoscute ale infractorilor, cât și la câteva „gazde”, la care obișnuiau să tragă. Despre „Fantomas” se știa că deseori mergea la prietena sa, Ramona Cernescu, o hoață de buzunare renumită în urbe. Bine au făcut polițistii că au procedat așa pentru că într-adevăr, „Fantomas” a fost prins la aceasta femeie. El a ripostat violent, cum îi era obiceiul, folosindu-se pentru imobilizare lui echipamentul din dotare. De menționat că la toate adresele, pe lângă ofițeri de judiciar, au participat și luptători din cadrul Detașamentului de Intervenție Rapidă. Gică Panaite zis „Marinaru”, a fost „săltat” de la domiciliu. El nu a reacționat violent, ci mama sa, care avea o foarte bună impresie despre odrasla ei, deși suferise deja o condamnare pentru tâlhărie și ultraj contra bunelor moravuri. Femeia a amenințat că merge până la „Curtea de la Haga”, căci mereu când se întâmplă ceva este vinovat fiul său! „Este un abuz din partea poliției care trebuie să înceteze”, afirma revoltător d-na în cauză. Liviu Bogdan Oatu nu a fost găsit la domiciliu, dar nici nu a fost nevoie, stabilindu-se la finalul anchetei, că nu a avut nici în clin nici în mânecă cu cele întâmplate deși …știa cu siguranță (dar nu s-a putut dovedi) de isprava prietenilor săi și … profitase și el din plin la bar și discotecă de „roadele” acestei „afaceri”. Culmea ar fi fost să se comporte ca un bun cetățean, responsabil și înștiințeze poliția! Al treilea participant la jaf, deși indirect, a fost Mircea Negrilă, care nici el nu a fost găsit acasă și nici la adresele la care se bănuia că poate fi găsit. A fost dat în urmărire generală și prins după aproximativ 7 luni. Acest Mircea Negrilă nu coborase din „jeep” și avea planificat cu ceilalți doi ca, în caz de ceva (poliție, busculadă etc.), să demareze cu jeep-ul și să-i aștepte într-un gang la circa 200 –300 m de locul unde s-a dat atacul. În caz de pericol iminent, „Fantomas” și „Marinaru” ar fi abandonat microbuzul urmând a se pierde printre pietoni ca mai apoi să fie așteptați și recuperați. Nu a fost nevoie de aceasta variantă de rezervă, întrucât au reușit să dispară de la locul atacului fără probleme. Conducatorul „acțiunii” s-a dovedit a fi Gică Panaite. În timpul atacului s-a rănit la mână și avea taman grupa sanguină identificată de anchetatori în în jeep și microbuz. În prima faza, cei doi infractori versați și refractari și-au susținut cu tărie nevinovația. La percheziție nu s-a gasit nimic compromițător …că deh …, banii nu au miros ăi o bună parte s-au topit prin baruri și cu „gagicile”. Nici n-ar fi fost nevoie de mărturisirea lor, totuși, mr. Pârvu a încercat o mică diversiune. În primul rând i-a înștiințat pe cei doi că are date sigure de la un prieten de-al lor despre modul cum au procedat. Apoi, convingător, cu răbdare, mr. Pârvu i-a asigurat că există dovezi știintifice indubitabile. În plus, sunt pasibili de săvârșirea unor infracțiuni mult mai grave decât își închipuiau, respectiv lovituri cauzatoare de moarte. Îngrozit, Gică Panaite a aflat că șoferul pe care l-a lovit cu fierul beton în cap a decedat. În cele din urmă „Fantomas” și-a recunoscut vinovăția descriind cu lux de amănunte întreaga operațiune.

Cu toții au fost trimiși în judecată și condamnați pentru faptele săvârșite.

Cms șef(r) de poliție Ioan Bodia

Sângele nu se face apă

526 de cărţi pentru Bălăbăneşti-Criuleni

* Despre preotul Gheorghe Stoica. În timpul Războiului de pe Nistru, directiva Tiraspolului, referitoare la el: „Dacă îl prindeţi, împuşcaţi-l!”*

Localitatea Bălăbăneşti de Galaţi este înfrăţită, şi nu de ochii lumii, cu Bălăbăneşti din raionul Criuleni-Republica Moldova. Reprezentanţii lor se cunosc între ei bine, în principal, prin intermediul vizitelor reciproce.

Ştiindu-se că la gimnaziul din Bălăbăneştii din stânga Prutului se resimte nevoia de cărţi pentru uz şcolar, inginerul Florin Munteanu, stabilit în Canada, a lansat, prin publicaţia sa on-line, citită în nordul judeţului Galaţi, apelul de a se dona cărţi pentru Basarabia – „Să ajungă cât mai multe, la Bălăbăneştii din Republica Moldova, plus liceul din Mălăieştii Noi”.

De partea practică a iniţiativei s-a ocupat, cu răspundere, profesorul Neculai Pământ. Numărul volumelor adunate, 526. Toate, potrivite pentru orice bibliotecă şcolară care se respectă. Provenite de la 12 donatori. Dintre aceştia, în fruntea listei, profesorul de istorie Viorel Balaban – predă într-o comună din judeţul Buzău şi geologul Iuliu Podaşcă, din Câmpulung Moldovenesc. Amândoi, fii ai satului Bălăbăneşti.

Plecarea spre Criuleni, joia trecută, la orele 5. Podul de peste Prut, de la Oancea, traversat fără dificultăţi. Ca mijloc de transport, un jeep. Costul carburantului, 700 de lei. Trei sferturi din această sumă, suportată de Primărie, prin grija domnului Dorin Codreanu, edilul-şef al comunei. Restul banilor, din buzunarele profesorului Pământ şi preotului Petru Moraru – dumnealor au însoţit transportul de cărţi către destinaţie.

La Bălăbăneştii de dincolo, când au ajuns, pe la 9.30, preotul care trebuia să-i întâmpine se afla la biserică – oficia slujba pentru Buna Vestire, pe stil vechi. Creştini adevăraţi, cei doi gălăţeni, fără să stea pe gânduri, păşesc în sfântul lăcaş, luând parte la slujbă.

Domnul Neculai Pământ: „Localitatea Bălăbăneşti, de Criuleni, nu are biserică propriu-zisă. Cea în care am intrat a fost amenajată de Sfinţia sa Gheorghe Stoica, într-un spaţiu ce a aparţinut stării civile. Întreg stocul de cărţi a fost predat după încheierea slujbei. Am observat la cadrele didactice din satul-gazdă, ca şi la Mălăieştii Noi, de altfel, unde există liceu, o dorinţă sinceră de a avea cât mai multe culegeri de texte şi exerciţii şi manuale metodice”.

La Prut, repet, nicio piedică în a-l traversa. S-au efectuat controlul de rutină al jeepului şi verificarea paşapoartelor, atât. Seara, la orele 21, profesorul Pământ şi preotul Moraru erau acasă. Misiunea, dusă la îndeplinire.

Autor: Ion Trif Pleşa / 11 aprilie 2011
Sursa: „Viața Liberă” Galați

Notă. În imagine prezentată mai sus primarii celor două comune, d-l Dorin Codreanu(stânga) și d-l Ion Sârbu(dreapta), semnează acordul de cooperare între instituțiile celor două localități surori. Evenimentul a avut loc în octombrie 2008, Bălăbănești, Basarabia în prezența unei numeroase delegații a autorităților comunale din comuna cu același nume din județul Galați.

Medicul tratează?! Medicul plătește?!

(…)

Medicul tratează, medicul plăteşte

Din totalul celor 61 de comune ale judeţului Galaţi, 4 comune nu au deloc medic de familie titular, a mai spus directorul D.J.S.P. dr. Valentin Boldea: Valea Mărului, Băneasa, Rădeşti şi Cavadineşti, unde „nu există decât puncte de lucru ale medicilor titulari. De pildă, la Valea Mărului sunt doi medici, dar niciunul titular, unul este la Cudalbi şi altul la Tecuci. Având doar punct de lucru acolo, medicul nu poate fi găsit zilnic”.

Un alt caz, altă situaţie: Rădeştiul a rămas de la 1 aprilie fără medicul de familie, care a renunţat, căci legislaţia prevede decontarea serviciilor medicale pentru maxim 2.200 de pacienţi, pe când acolo sunt 3.000, iar medicul ar fi trebuit să trateze restul de 800 de bolnavi din banii proprii!

Sunt şi alte situaţii în judeţ; la Vânători, deşi există un medic, iar totalul populaţiei (4.000) ar justifica angajarea celui de-al doilea, nu există un spaţiu pentru un al doilea cabinet medical, căci medicul comunei are cabinetul deja cumpărat. (…)

Autor: Maria Măndiţă / 7 aprilie 2011

Sursă: „Viața Liberă” Galați

Citește tot articolul la următoarea adresă:
http://www.viata-libera.ro/articol-Comune_condamnate_-_Se_cauta_18_medici_de_familie_2.html

Mențiune – La recesământul din anul 2002, comuna Bălăbănești(incluzând satele Rădești și Cruceanu) avea o populație de 3964 locuitori din care 2025 erau de sex masculin și 1939 de sex feminin(vezi Monografie – „Bălăbănești un sat de răzăși”, pg.116).

În anul 2004, după cum știm, satul Rădești a revenit la statutul de comună însă, niciodată nu a depășit populația de 2000 de locuitori – am luat în calcul populația satelor ce constituie noua comună, respectiv Rădești, Cruceanu și cătunul Oanca. Afirmația se bazează pe următoarele cifre: din totalul de 3964 de locuitori, comunei Bălăbănești, după reînființarea comunei Rădești, îi revine o populație de 2252 locuitori repartizată pe sate după cum urmează: Bălăbănești – 865, Bursucani – 649, Lungești – 681 și Zimbru – 57(vezi tabelul de la pg. 92, Monografie – „Bălăbănești un sat de răzăși”, date obținute conform recesământului din anul 2002). Dăcă din totalul de 3964 locuitori eliminăm cifra de 2252 reprezentând populația actuală a comunei Bălăbănești observăm că, comuna Rădești are o populație totală, reală de 1712 locuitori!!!

Atunci ne punem întrebarea, unde sunt cei 3000 de pacienți tratați de d-l sau d-na doctor? Care sunt cei 800 de bolnavi lecuiți din bani proprii? Și dacă tratau locuitori ai satului vecin – Bursucani tot mai este nevoie de vreo 650 de pacienți pentru a ajunge la frumoasa cifră de 3000!!!
Noi credem că, unui doctor care își iubește meseria și comunitatea nu-i este frică de pacienți!

echipa xpressbalabanesti

Dunărea Gladiators I Galați a câștigat „Memorialului Stelian Rusu”

A doua ediție a „Memorialului Stelian Rusu” (25-27 martie 2011) la hochei pe gheață pentru copii a fost câștigată de Dunărea Gladiators I Galați (antrenor Cristi Munteanu), care a învins în finală (6-5) pe Dunărea Piranha Galați (antrenor Ion Berdilă). Meciul a fost foarte echilibrat, cel mai bun de pe gheață fiind portarul învingătorilor Ciprian Zlate. Golurile au fost marcate de Dragoș Petrică 2, Denis Diaconu 2, Mădălina Vânătoru și Andrei Ghețău, respectiv, Raul Caranfil 2, Călin Trușan, Andrei Lefterache și Gabriel Coman.

Până în finală, câștigătorii turneului au trecut succesiv de Gladiators II (8-1), Magic Buzău (5-0), Dunărea Piranha (1-0), Triumf București (4-1) si Șoimii București (12-0).

Sponsorii turneului au fost Ionel Corciovă si Adrian Ursache (foști jucători la Dunărea Galați), Metro și Cuky’s SRL.

Autori: Gh. Arsenie și M. Petrescu
Sursa: „Viața Liberă” Galați / 30 martie 2011