Bălăbănești, 2008

Bălăbănești 2008, reprezentare grafică a principalelor componente ale comunei: Sat Bălăbănești, Sat Bursucani, Sat Lungești, Cătun Zimbru, “Sat nou”, Haltă tren. Conturul cu albastru reprezintă o aproximare a teritoriului comunei Bălăbănești (suprafață totală 2570 Ha).

Bălăbănești, Galați, Romania

This site is intended to promote the village of Balabanesti, Romania, and its surrounding areas. We hope to provide users with useful information on the area, its services, and other useful information.

Balabanesti is located in the northern part of the district of Galati, approximately 15 km from the town of Barlad. The village is well-known for it’s hospitality and its breathtaking views of vineyards and orchards. Balabanesti has a rich history dating back to 1460. The region of Balabanesti is made-up of the following villages: Balabanesti, Bursucani, Lungesti and hamlet Zimbru.

We wish to welcome all visitors, and hope you enjoy immersing yourself in the rich heritage of the area including Stefan the Great, and renowned physician Stefan Procopiu.

De ce TREBUIE să votăm?!!!

Pentru că, pentru prima dată poți trimite în Parlament sau Senat persoanele care consideri  că merită votul tău

Pentru că, nu poți trăi în indiferență

Pentru că, poți elimina (penaliza) corupția, prostia, incompetența, lăcomia, lipsa de bun simț, aroganța,  …

Pentru că, există și oameni care merită să fie aleși în Parlamentul și Senatul Romaniei

Pentru că, matematic votul tău contează.

 

30 Noiembrie 2008 e ziua “Judecătii” sau  ziua Alegerilor Generale Uninominale (pentru Parlament și Senat) , e ziua când Tu contezi!

Comuna Bălăbănești face parte din Colegiul Uninominal nr.5 Galați pentru Parlament(deputați) și Colegiul Uninominal nr.2 Galați pentru Senat(senatori). Accesează: http://www.infovot.ro/search/ și “filtrează” candidații pentru Parlament și Senat. Vezi dacă-i recunoști, vezi dacă merită votul tău!

Dacă consideri că votul uninominal e încă o necunoscută pentru tine accesează http://www.alegeri-uninominale.ro sau http://stirileprotv.ro/stiri/politic/afla-aici-ce-inseamna-votul-uninominal.html și vei găsi o descrire mai amplă a acestui sistem de votare. Nu uita, informația e cheia succesului.  Mergi la vot!

Sursă caricatură: http://mig007roblog.blogspot.com/2007_12_02_archive.html

 

Gheorghe Taşcă (30 ianuarie 1875 – 12 martie 1951)

Gheorghe Taşcă (n. 30 ianuarie 1875, Bălăbăneşti, judeţul Tutova (azi judeţul Galaţi) – d. 12 martie 1951, Sighet, judeţul Maramureş) a fost un economist şi om politic român, profesor de economie politică, rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale, membru corespondent al Academiei Române, victimă a regimului comunist din România.

Copilărie şi perioada şcolarizării

Gheorghe Taşcă se naşte la 30 ianuarie 1875 în comuna Bălăbăneşti din judeţul Tutova. Tatăl său, Gheorghe Taşcă se trăgea dintr-o familie de răzeşi, iar mama sa, Maria Taşcă era fiica unui preot din sat. Părinţii săi aveau 12 copii, astfel încât aveau dificultăţi materiale. Cu toate acestea, au reuşit să trimită pe toţi cei 6 băieţi la şcoală, toţi terminând studii universitare.

În perioada 1882-1886 Gheorghe Taşcă învaţă la şcoala primară din Bălăbăneşti, azi numită Şcoala Gheorghe şi Maria Taşcă în cinstea părinţilor săi. Apoi, din 1886 – 1895 învaţă la Liceul Gh. Roşca Codreanu din Bârlad. Se înscrie apoi la Facultatea de Drept din Bucureşti iar în 1899 îşi susţine teza de licenţă intitulată “Despre evoluţia proprietăţii rurale în România”, un studiu de drept comparat asupra evoluţiei formelor de proprietate şi de folosinţă a pamântului. Interesul său privind starea populaţiei rurale va ramâne o preocupare constantă a sa.

După absolvire se înscrie în baroul avocaţilor din judeţul Ilfov. Incepe atunci şi colaborarea sa cu Nicolae Basilescu, profesor de economie politică şi viitor decan al Facultăţii de drept.

După ce profesează câţiva ani, Gheorghe Taşcă pleacă la studii la Paris unde îşi trece doctoratul în drept în 1907 cu teza “La question agraire. Commentaire critique de la legislation rurale en Roumanie, Angleterre, Irlande, Allemagne”. La întoarcere se înscrie la concursul pentru postul de conferenţiar la catedra de economie politică al Facultăţii de Drept. Deşi este declarat câştigător al concursului, Spiru Haret, Ministrul Instrucţiunii Publice şi al Cultelor, casează concursul, cu justificarea că un doctorat în drept nu îndreptăţea candidatul să predea ştiinţe economice, Gheorghe Taşcă se întoarce la Paris, iar în 1910 obţine şi un titlu de doctor în ştiinţe economice cu teza “Les nouvelles reformes agraires Roumanie”.

Activitatea economică

După un nou concurs, Gheorghe Taşcă obţine, în 1911, numirea sa în postul de conferenţiar de economie politică al Facultăţii de Drept din Bucureşti. În 1920 este numit profesor plin la aceeaşi catedră, post pe care l-a ocupat până în 1940.

La înfiinţarea prin decret regal a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale la 10 august 1913, (vezi imagine alaturata – clădirea veche în care Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale a funcţionat până în 1926 unde a predat profesorul Gheorghe Taşcă.) obţine şi catedra de Economie Politică şi Doctrine Economice, post pe care l-a ocupat de asemenea până în 1940. În perioada 1929 – 1931 a fost rector al Academiei, renunţând la această sarcină în momentul numirii sale ca ministru plenipotenţiar al României la Berlin.

În timpul primului război mondial, când, din cauza ocupaţiei germane, instituţiile de învâţământ din Bucureşti nu funcţionau, Gheorge Taşcă s-a refugiat în Moldova. Fiind concentrat, în această perioadă a fost curier diplomatic între Iaşi şi Petrograd.

După terminarea războiului şi-a reluat activitatea didactică. Pe lângă cele două catedre menţionate, în diferite intervale a mai predat economia politică la Şcoala Politehnică, Şcoala Superioară de Război şi alte instituţii de învăţământ superior.

În 1925 este ales membru corespondent al Academiei Române.

În afară de însărcinările sale cu caracter didactic, Gheorghe Taşcă a fost şi presedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (AGER).

În concepţia lui Gheorghe Taşcă, termenul de economie politică acoperă întregul spectru al ştiinţelor economice. „Economia politică se ocupă cu cercetarea normelor după care se produc, circulă şi se distribuie bunurile care sunt necesare pentru satisfacerea trebuinţelor omeneşti”.

In perioada interbelică, doctrinele şi practicile cooperatiste au constituit o preocupare de prim ordin în ansamblul literaturii social-economice din ţara noastra. Mai mult, ideile si solutiile cooperatiste ocupau un loc important în programele diferitelor partice politice. Atât ca economist, cât şi ca om politic, Gheorghe Taşcă a luat o parte deosebit de activă în discuţiile legate de cooperaţie şi a publicat numeroase lucrări în care îşi susţinea în mod strălucit punctele de vedere.

De asemenea, în lucrările sale s-a ocupat în mare măsură de problemele ecomice şi sociale specifice României, analizând în particular problemele economice spefice perioadei de după cel de al doilea război mondial şi ale perioadei crizei economice din 1929-1933.

În 1940, este scos la pensie din cauza opoziţiei pe care o manifestase pe linie politică faţă de regimul legionar. În perioada 1942-1943 a făcut parte dintre cadrele universitare care au ţinut prelegeri la Castelul Peleş din Sinaia pentru desăvârşirea pregătirii regelui Mihai I. Aceste prelegeri au constituit baza cursului de economie politică pe care Gheorghe Taşcă l-a publicat în 1945

Ultima manifestare din domeniul economic a fost o conferinţă pe care a ţinut-o la Ateneul Român în 1946, în cadrul unui ciclu intitulat “Idei călăuzitoare în istoria poporului român”. Conferinţa avea tema Ideea legăturii cu pământul iar în cadrul ei Gheorghe Taşcă arăta că conceptele comuniste ale colhozurilor sunt contrare spiritului ţăranului român. Dar în 1946 timpurile începuseră să se schimbe. Conferinţa a fost întreruptă de agitatori ai partidului comunist care invadasară sala şi scandau lozinci. Ea a fost ţinută peste câteva săptâmâni în aula Academiei de Înalte Ştiinţe Comerciale şi Industriale, siguranţa fiind asigurată de studenţii anti-comunişti care au împiedicat accesul perturbatorilor.

Activitatea politică

După terminarea Facultăţii de Drept, Gheorghe Taşcă se înscrie în partidul conservator. Participă la alegerile din 1905 în calitate de candidat al partidului în judeţul Tutova şi reuşeşte să câştige un loc de deputat După întoarcerea sa de la studiile din Franţa l-a urmat pe Take Ionescu în Partidul Conservator Democrat, contribuind la definirea orientării economice a partidului. În 1918 partidul Conservator Democrat s-a desfiinţat iar Gheorghe Taşcă a trecut în Partidul Naţional Democrat al lui Nicolae Iorga în cadrul căruia a activat până la desfiinţarea partidului, în 1938. În cadrul activităţilor sale în acest partid, pentru o anumită perioadă a fost director al ziarului Neamul Românesc înfiinţat de Nicolae Iorga în 1906.

În 1930 este numit ministru plenipotenţiar al României la Berlin. Situaţia grea a Românei în condiţiile crizei economic determinase pe Gheorghe Mironescu primul ministru al României să încerce să obţină condiţii comerciale mai avantajoase din partea Germaniei şi îl însărcineze pe Gheorghe Taşcă să negocieze cu guvernul german acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate. Aceste tratative au fost încheiate cu succes în cursul anului 1931.

În 1932 Gheorghe Taşcă este numit ministrul al Industriei şi Comerţului în guvernul român prezidat de Nicolae Iorga. La căderea guvernului Iorga, Gheorghe Taşcă şi-a concentrat activitatea spre cea didactică.

După desfiinţarea Partidului Naţional Democrat, Gheorghe Taşcă a trecut la Partidul Naţional Ţărănist, fiind membru în delegaţia permanentă a partidului şi preşedinte al organizaţiei judeţului Tutova. A participat la alegerile din 1946 în calitate de candidat în judeţul Tutova. Dar alegerile din 1946 au fost falsificate în mod grosolan şi toate locurile de deputaţi au revenit Frontului Naţional Democratic, condus de comunişti.

La 1 august 1950, Gheorghe Taşcă este arestat de autorităţile comuniste împreună cu alţi foşti demnitari ai perioadei precomuniste. Este încarcerat în închisoarea Sighet în celula 58. Din cauza regimului sever la care a fost supus şi lipsit de orice îngrijire medicală, Gheorghe Taşcă s-a stins din viaţă, după o grea suferinţă la 12 martie 1951. A fost înhumat în groapa comună a închisorii.

Sursa: Wikipedia

Cursuri inițiere PC

Cursuri inițiere ordinator(PC) pe raza comunei Bălăbănești. Navigare internet… Microsoft Office… Sisteme de operare… Noțiuni generale software și hardware… Recomandări privind achiziționarea ordinatorului personal ideal …Asigur suport tehnic(hardware și software: PC, programe, conexiune rapidă internet) pe timpul meditațiilor. Prețuri accesibile. tel.: 0745913312; e-mail: ancuza@yahoo.com

Fântana dintre plopi – Mihail Sadoveanu – căpitanul Neculai Isac – Bălăbănești

“Fântana dintre plopi” este una dintre cele mai interesante povestiri din volumul Hanu-Ancuței. Mai mult, pentru cei care nu au citit-o, eroul acestei povestiri este căpitanul de mazili de la Bălăbănești, ținutul Tutovei, Neculai Isac care “era un om ajuns la carunteta, dar se tinea drept si sprinten pe cal.Purta ciubote de iuft cu tuteci nalte s-un ilic de postav civit cu nasturi rotunzi de argint.Pe umeri, tinuta numa-ntr-un lantujel, atarna o blanita cu guler de jder. Avea torba de piele galbana la sold si pistoale la coburi.Obrazu-i smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita, cu nas vulturesc si sprancene intunecoase, arata inca frumuseta si barbatie, desi ochiul drept strans si inchis ii dedea ceva trist si straniu”. Căpitanul Neculai Isac apare în povestire în doua ipostaze: cea de narator al unei povești de dragoste cu sfârșit tragic, cât și în cea de tânăr aventurier, veșnic îndragostit…..

Recomandare: o povestire care merită citită, cu atât mai mult cu cât eroul lui Sadoveanu iși are originile în Bălăbănești.

Fotbal la Balabanesti! De ce nu?!

Din pacate, Balabanestiul nu are echipa de fotbal. Prima etapa in alcatuirea unui unsprezece competitiv este dorinta de a juca indiferent de varsta si prezenta pe terenul de sport. Desi comuna noastra nu dispune de o baza sportiva omologata, totusi se poate juca fotbal in Balabanesti(Bursucani sau Lungesti). Daca dorim sa facem miscare sau performanta trebuie sa ne organizam chiar daca intram in sezonul rece. Pentru a realiza un studiu de caz va rog exprimati-va in scris adeziunea prin comentarii la subiectul in discutie. Foto credit: jbelluch

Lacase de cult(Biserici) – Balabanesti

Prima nota privind existenta unui lacas de cult pe raza comunei Balabanesti face referire la un document de la Stefan cel Mare (data 16 ianuarie), in care se aminteste de existenta unei manastiri in perimetrul satului Balabanesti, judetul Galati, si a preotului Mircea, pe la mijlocul secolului al XV-lea.

Lista lacaselor de cult din comuna Balabanesti in ordine cronologica:

1. Biserica Sf. Voievozi – Bursucani Ctitorire : 1823 , Tip : Biserică , Religie : ortodox , Episcopie/Arhiepiscopie : Arhiepiscopia Dunării de Jos , Mitropolie : Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.
2. Biserica Sf. Ioan Botezatorul – Lungesti Ctitorire : 1828 , Tip : Biserică , Religie : ortodox , Episcopie/Arhiepiscopie : Arhiepiscopia Dunării de Jos , Mitropolie : Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.
3. Biserica Sf. Voievozi – Balabanesti Ctitorire : 1944 , Tip : Biserică , Religie : ortodox Episcopie/Arhiepiscopie : Arhiepiscopia Dunării de Jos , Mitropolie : Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.
4. Biserica Sf. Nicolae – Balabanesti Ctitorire : 1955-1960 , Tip : Biserică , Religie : ortodox , Episcopie/Arhiepiscopie : Arhiepiscopia Dunării de Jos , Mitropolie : Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.

Sursa reprezentare grafica:

http://www.crestinortodox.ro/Biserici_si_manastiri_din_Galati_j24.html

 

Stefan Procopiu (19 ianuarie 1890 – 22 august 1972)

Ştefan Procopiu (19 ianuarie 1890 – 22 august 1972)

Academicianul Ştefan Procopiu, Profesor la Universi-tatea Al. I. Cuza din Iaşi are importante contribuţii in studiul magnetismului, electricităţii şi opticii şi face parte dintr-o generaţie de oameni de seamă de care a avut noroc ţara noastră. Mulţi dintre aceştia au trecut o vreme prin Paris, dar extrem de puţini sunt cei care au rămas in Franţa după terminarea studiilor sau susţinerea doctoratului. Cei intorşi acasă au ajuns cu toţii profesori celebri care au creat o pleiadă de specialişti in jurul lor.

La 19 ianuarie 1890 se naşte la BARLAD, Ştefan, primul fiu al Catincii Procopiu, casnică şi al lui Emanoil Procopiu, slujbaş la Tribunalul TUTOVA. Mama lui Procopiu este fiica ţăranului răzeş Gheorghe TAŞCĂ din satul BĂLĂBĂNEŞTI aflat la 15 km de BARLAD. Bunicul lui ŞTEFAN avea pămant in acest sat udat de parăul JURAVĂŢ, afluent al Barladului. Aici işi petrecea vacanţele ŞTEFAN impreună cu numeroşii săi fraţi şi verişori. Copiii scăpau astfel de năduşala oraşului trăind in aerul curat de la ţară unde puteau să se joace in voie. Probabil că aici a invăţat Procopiu să fluiere cu degetele in gură ca băieţii de se auzea la mare depărtare. Bunicul spunea că numai munca poate aduce bucuriile vieţii şi cinstirea din partea semenilor. Din acest motiv credea că omul trebuie să se deprindă de timpuriu să muncească aşa că fiecare copil avea o treabă a lui de indeplinit. De pildă băieţii mergeau cu vitele la păscut şi la adăpat sau ajutau la muncile de pe camp. Bunica văzand că nepotul ŞTEFAN citea mai tot timpul ii mai zicea: mai lasă măi băiete terfeloagele celea că şi un popă tot se mai dă la cele lumeşti…..

sursa: Dr. Ing. Octav GHEORGHIU
http://www.fhh.org.ro/ed_fhh/reviste/arhiva_cdf/57_6_2006.htm
foto sursa:
http://www.etc.tuiasi.ro/sibm/old/Technical%20Museum/html/en/Stefan_Procopiu_en.htm

Albumul virtual al comunei Balabanesti

Dorim sa realizam un Album virtual al comunei Balabanesti. O mana de ajutor nu strica. Puteti sa ne trimiteti foto mai vechi sau mai noi pe adresele de e-mail: xpressbalabanesti@gmail.com sau fmunteanu28@yahoo.com. Cele mai valoroase si interesante fotografii vor fi publicate, evident acordandu-se credit fotografului sau furnizorului (provenienta respectivei fotografii este obligatorie pentru a putea fi publicata).

Cotidianul electronic Xpress Balabanesti va multumeste pentru participare, va acorda intreg creditul pentru materialul furnizat dar nu va poate garanta securitatea impotriva eventualelor fraude electronice. Ramane la latitudinea dumneavoastra sa sesizati instantele judecatoresti pentru recuperarea prejudiciului ce va poate fi adus in cazul in care constatati acest lucru. Deasemeni, materialul trimis ramane in baza de date a Xpress Balabanesti si va fi utilizat numai de catre echipa Xpress Balabanesti, in scopul promovarii comunei Balabanesti.
Va multumim inca odata pentru intelegere si colaborare si va asteptam cat mai des pe www.xpressbalabanesti.com sau www.balabanestiwordpress.com