Archive for March 10th, 2011

Primăveri

Cu toate primăverile odată te-ncing în roşu-purpuriu
Şi pe zăpada tricotată din părul tău molitve scriu.
Cu toată bucuria laolaltă alerg spre dealul ostenit
Pe care florile tresaltă şi pragu-mi spune bun venit.

Din fiecare sâmbure de rouă acasă mă pricestuiesc
Ţinută-n braţele-amândouă de leagănul moldovenesc.
Din fiecare frescă matinală adun culorile cereşti
În carnavalul de cerneală al primăverilor cu măşti.

Autor: Tatiana Scurtu-Munteanu

Cartea unui „sat de răzăşi”

* Comună cu drapel propriu, stemă şi monografie *

Adusă, nu uşor, până la stadiul de carte pe care astăzi se scriu autografe, „Monografie. Bălăbăneşti, un sat de răzăşi” e o însumare de lumini greu de dimensionat, extracţii din vechimea acestei aşezări moldave, ştiinţă, informaţii.

Apărută în Galaţi, la Editura Zigotti, la sfârşitul anului trecut. Lucrare de 330 de pagini! Autorii ei, în ordinea de pe copertă: Neculai Pământ, Delia-Elena Guţă (Pământ) şi Florin Munteanu.

Cel care, cum spun românii, s-a înhămat cel dintâi la o astfel de muncă dificilă, domnul Neculai Pământ – originar din Lieşti, profesor de istorie-geografie, cu un „Dicţionar de geografie” înscris în fişa sa de om de condei.

A „ars” pentru monografia Bălăbăneştilor 38 de ani. Fiica sa, Delia Guţă, ca specialistă în topografie şi cadastru, s-a ocupat de hărţi. Cel de-al treilea coautor, Florin Munteanu, inginer stabilit în Canada, a contribuit cu date referitoare la biserici.

Monografia este pe măsura stemei Bălăbăneştilor, comună care dispune şi de drapel propriu – îl puteţi vedea, reprodus, la pagina 188. Virtuoz al faptului istoric, profesorul Pământ pune la temelia cărţii sale documentul.

Prudenţa în raportarea la domnitorul Ştefan cel Mare, lăudabilă: scuteşte cartea de căderile în păcatul pe care alţi autori de monografii – grăbiţi – nu l-au putut evita. Considerându-se, şi pe bună dreptate, ca fiind sigură, „Carte de judecată de la Ştefan cel Mare” (5 decembrie 1460, Bârlad), deschide în chip convingător edificiul cărturăresc în discuţie.

Semnificativă este vechea denumire a aşezării – Româneşti, susţinută cu argumentaţia unei legende prezentate în patru variante. Acestea, prin elementele de situare geografică, precizarea numelor unor stăpâni de moşii, menţionarea prezenţei perturbatoare a tătarilor se întâlnesc în punctul fix Bălăbăneştiul de demult. N-au fost uitate – ca să vedeţi cât de departe s-a mers! – nici măcar roua, chiciura şi ponderea brumei. Toponimie locală.

Personalităţi, atâtea câte au încăput în arcul început cu Sf. Rafail, prăznuit pe 21 iulie, şi Ştefan Procopiu, savant, fost în două rânduri membru în comisia pentru recomandări la Premiul Nobel şi continuat cu poetul Ion Zimbru, fiu al acestor locuri. Economie (şi nu cu linguriţa!), pomenirea eroilor, un glosar ce începe cu acţiunea managerială şi se termină cu zonă rezidenţială. Mai pe scurt, o monografie valoroasă. Vă îndemn să o citiţi!

Comentariu foto: Profesorul Neculai Pământ în “laboratorul” din care a ieşit monografia satului de răzăşi Bălăbăneşti

Autor: Ion Trif Pleşa

Astăzi 10 martie 2011 – sursă: „Viața Liberă” Galați


Acces brosura de prezentare monografie

Meteo Bălăbănești

Vă dorim o zi plăcută
March 2011
M T W T F S S
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031