Archive for January, 2010



La Rădeşti se poate, la Bălăbăneşti nu….

Investiţie, parcul eolian de la Rădeşti, pe mâinile germanilor

* Dr. Littman a mai avizat suprafeţe pentru montat turbine eoliene în Australia, Germania, Turcia şi America de Sud *

Oportunitatea înfiinţării pe teritoriul comunei Rădeşti a unui parc eolian este o problemă căreia primarul Ioan O. Porumb i-a acordat, în 2009, o atenţie specială.

Ca om care a văzut cu ochii săi, în ţări precum Danemarca şi Belgia, cât preţ pun vest-europenii pe obţinerea de energie electrică din surse nepoluante, s-a documentat asupra chestiunii, luând decizia de a da satelor Rădeşti şi Cruceanu şansa obţinerii de beneficii directe din „exploatarea” vântului.

Cele care bat pe direcţia Cioara-Telenci-Via Boza, remarcate deja de o firmă străină, vor fi obligate să mişte paletele de la opt „morişti”. În România, punerea în funcţiune a unui astfel de parc durează, de la primul precontract de concesionare/închiriere/vânzare-cumpărare şi începerea înregistrării vitezei vânturilor, aproximativ patru ani.

S-au făcut, la Primăria Rădeşti, primele calcule economice şi s-au analizat aspectele juridice de fond ale executării investiţiei. De identificarea locurilor potrivite pentru montarea instalaţiilor se ocupă o firmă germană – „Dr. Littman Consulting GmbH”, din Ennepetal.

De altfel, la 10 iunie 2009, doi reprezentanţi ai săi s-au aflat la Rădeşti pentru a se pune de acord cu primarul Ioan O. Porumb şi cu juristul instituţiei, domnul Vasile Niţă, asupra condiţiilor locale, gradului de disponibilitate a proprietarilor de terenuri agricole de a le concesiona, posibilităţile de transport a componentelor tehnice ale instalaţiilor (s-a căzut de acord ca puterea totală a acestora să atingă 16 MW).

În momentul de faţă se fac pregătiri pentru montarea stâlpului de susţinere a anemometrelor. Deşi iuţeala vânturilor de la Cioara este cunoscută din înregistrările de la satelit, banca străină interesată de verse bani în proiectul de la Rădeşti cere monitorizarea vitezei la faţa locului, „de jos”, şase luni.

La zi, implicarea Primăriei Rădeşti în construirea parcului vizează realizarea băncii de date care să permită pregătirea startului la concesionare – cadastru, tabelul cu numele proprietarilor, contactarea acestora.

Pentru un hectar concesionat, proprietarul va primi, după cum ne-a declarat primarul Porumb, 2000 de euro. Ridicările topo şi întocmirea cărţii funciare, ca cheltuieli, vor fi suportate de titularul investiţiei. Anul 2010 va fi al întocmirii, la detaliu, a documentaţiei tehnice şi economice.

2011 – depunerea, în vederea aprobării, dosarului de finanţare nerambursabilă. 2012 – organizarea şi ţinerea licitaţiei. 2013 – livrarea turbinelor, realizarea infrastructurii, montajul, racordarea la sistemul energetic naţional şi începerea producţiei.

Primarul Porumb: „Parcul eolian ne va permite să economisim, la bugetul local, 1,2 miliarde de lei vechi pe an. E ceva! Nu vom mai plăti consumurile de curent electric la iluminatul public şi nici pe cele înregistrate de contoarele de la primărie, şcoală, grădiniţe, căminul cultural…”

Autor: Ion Trif Pleşa, Sursă: Viaţa Liberă Galaţi

Tancurile care ne „apără”

Cu toate că ne aflăm în anul 2009, după 20 de ani în care tot am încercat democraţia la gust, mai sunt unele lucruri care ne fac să credem că ne mai aflăm în Uniunea Sovietică. Unul din ele este prezenţa unui tun şi a două tancuri la hotarul dintre România şi Republica Moldova. Ceea ce m-a făcut să le acord o atenţie deosebită acestor simboluri ale „ eliberării ”, a fost faptul că toate trei sunt îndreptate cu ţeava spre România. În încercarea de a afla motivul pentru care se află aceste „monumente”, anume în acest loc unde se află sârma ghimpată care desparte fraţii voi face un scurt istoric a a cestor tancuri care “ ne apăra statalitatea ”.

Voi începe cu tunul de la Giurgiuleşti (Cahul), localitate şi tot odată punct de frontieră care se află în extremitatea sudică a R. Moldova la o distanţă de 8 km de Galaţi. Acest tun a fost cocoţat aici la data de 9 mai 1985, când se împlineau 40 de ani de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Se zice despre acest tun că ar fi fost lovit de un obuz şi căzând în Prut ar fi stat aproape 40 de ani. O revistă din acele vremuri scria cam în felul următor : „ La 25 august, anul 1944 oştile regimentului separat de motociclişti de gardă Nr. 3 decorat cu ordenul “ Bogdan Hmelniţchi “, sub comanda potpolcovnicului (locotenent-colonelului) Vasilii Alexeevici Belov a eliberat raionul nostru Vulcăneşti de sub jugul ocupanţilor germano-români. “

Tancul de la Leşeni (raionul Hânceşti), la fel este un „apărător” al suveranităţii noastre. Scos din râul Prut în anul 1967 si înălţat în 1968, el este situat pe o colină la o înalţime de 160 de trepte. Anul acesta, când s-au împlinit 65 de ani de la operaţia Iaşi-Chişinău, au avut loc lucrările de renovare ale tancului sovietic. Cheltuielile, de circa 2 mil. lei au fost suportate de către compania rusă Lukoil şi guvernatorul localităţii Volgograd din Rusia. Tronsonul de drum aferent monumentului a costat 800.000 lei, bani luaţi din fondul de drumuri la indicaţia ministrului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, (de pe timpul guvernării comuniste), Vladimir Baldovici.

Cel de-al treilea tanc a fost instalat prin anii ’60 ai secolului trecut. El se află pe unul dintre dealurile localităţii Corneşti (raionul Ungheni) la o distanţă nu prea mare de România şi îşi are şi el ţeava îndreptată spre România.

Dupa destrămarea Uniunii Sovietice, în Ţările Baltice, toate tancurile, au fost demontate şi duse la muzele comunismului. Noi însa nu avem tăria de caracter să procedăm la fel.

Astăzi, când comuniştii care susţineau mitul expansionismului românesc, nu mai sunt la guvernare, ce mai cauta aceste tancuri între fraţi? Consider că noi tânăra generaţie trebuie să luăm o atitudine şi să cerem noii guvernări de la Chişinău să măture aceste arme cu care s-a făcut “ eliberarea” noastră, deoarece numai astfel ne putem îndrepta spre un viitor european si prosper, numai astfel putem apropia cele două maluri ale Prutului, care în loc să despartă fraţii ar trebui să-i unească.

Autor: Mihai Creţu, membru LSBG(Liga Studenţilor Basarabeni Galaţi)

Proiecte de investiţii, Bălăbăneşti 2009-2013

Proiecte noi de investiţii în infrastructură la Bălăbăneşti 2009-2012

1. Reabilitare drumuri comunale L = 36 km, valoare totală 2,5 milioane lei, anul propus pentru începere 2009, durată estimată 60 de luni, proiect aflat în stadiu de propunere, fonduri B.S., B.L. şi fonduri U.E.

2. Infrastructură şcolară: construirea a trei grădiniţe în satele Bălăbăneşti, Bursucani şi Lungeşti, valoare totală 985.000 lei, anul propus pentru începere 2009, durată estimată 12 luni, proiect aflat în stadiu de propunere, fonduri B.S. şi B.L.

3. Sistem canalizare şi staţii epurare: satele Bălăbăneşti, Bursucani, Lungeşti, valoare totală 90.000.000 lei, anul propus pentru începere 2010, durată estimată 24 luni, stadiu proiect: propunere, fonduri B.S.+B.L.+Fond.U.E.

4. Pod cu structura metalică, sat Bălăbăneşti, punct Fundătură, valoare totală 584.300 lei, anul propus pentru începere 2009, durată estimată 4 luni, proiect în stadiu de execuţie, fonduri B.S. + B.L.

5. Pod cu structura metalică, sat Bursucani, valoare totală 585.000 lei, anul propus pentru începere 2010, durată estimată 24 luni, proiect în stadiu de propunere, fonduri B.S.+B.L.+Fond.U.E.

Proiecte ale Inspectoratului Judeţean Şcolar Galaţi pe raza comunei Bălăbăneşti

1. Gradiniţă, o grupă, sat Lungeşti, com.Bălăbăneşti, valoare totală 452.000 lei, anul propus pentru începere 2013, durată estimată 6 luni, stadiu proiect: studiu de fezabilitate, fonduri de la bugetul de stat

2. Gradiniţă, o grupă, sat Bursucani, com.Bălăbăneşti, valoare totală 452.000 lei, anul propus pentru începere 2013, durată estimată 6 luni, stadiu proiect: studiu de fezabilitate, fonduri de la bugetul de stat

3. Gradiniţă, două grupe, sat Bălăbăneşti, com.Bălăbăneşti, valoare totală 858.000 lei, anul propus pentru începere 2012, durată estimată 8 luni, stadiu proiect: studiu de fezabilitate, fonduri de la bugetul de stat

Proiecte infrastructură sănătate

1. Reabilitare Dispensar Uman Bălăbăneşti şi puncte sanitare Bursucani şi Lungeşti, valoare totală 150.000 lei, anul propus pentru începere 2010, durată estimată 36 luni, stadiu proiect: propunere, fonduri B.S. şi B.L. + fonduri U.E.

Proiecte Consiliul Judeţului Galaţi

1. Reabilitare DJ 251 B Blânzi-Bălăbăneşti (comunele: Cerţeştiti, Bălăşeşti, Bălăbăneşti) 37.033.000 lei, anul propus pentru începere 2010, durată estimată 12 luni, fonduri B.S.+B.L.+Fond.U.E.

Date preluate de pe Macheta 2 a Instituţiei Prefectului Judeţului Galaţi, întocmită de Insp. Aristiţa Mardare

B.L. = Buget local ; B.S. = Buget de stat ; Fonduri U.E. = Fonduri europene

“Luiza îndrăgise otrava”

Într-o ogradă vraişte, doi băieţi mult mai mici decât mine stau aplecaţi asupra unui desen nătâng. Unul dintre ei desenează, desenează şi vorbeşte, mai adaugă, mai schimbă, şi e foarte serios. Celălalt aprobă. Mă lipesc de ei ca să creadă câinele (pe care l-am zărit doar acum, la umbra căruţei) că sunt de-ai casei. N-am învăţat nimic despre câini, deşi am de-a face numai cu ei. Ca să întăresc convingerea câinelui (care stă să-şi dea duhul de arşiţă) fac o remarcă asupra desenului (sunt de la oraş). O colegă răutăcioasă ar zice „Târgoveaţă” – aşa mă numesc ei. E cea mai mare jignire.

– De ce-i desenezi aşa? Şi ei sunt oameni.

Cel preocupat de punerea „detaliilor” în desen abia îşi ridică privirea spre mine. Mă mir că nu mă întreabă ce caut colo şi nu pune câinele pe mine.

Mai târziu, după ce inginerul din gostat îmi va fi împrumutat dicţionarul, aş fi gândit: ah, n-am reuşit să schimb mentalitatea lor primitivă.

– Apoi a intrat în ograda aceea o mireasă îmbrăcată în gri, mamă.

– Da’ eu după mirese te-am trimis?

Las capu-n jos. Cum să-i spun că mi-a fost frică de câini? Doar m-a învăţat cum să mă apăr de ei. Mama vorbeşte întotdeauna cu câinii: cuţu-cuţu, cuţu-cuţu. Dacă cuţu-cuţu nu-nţelege, ea face pe supărata: ei, du-te-n colo, ce vrei, prostule. Atunci simt că de fapt câinele nu s-a lăsat păcălit şi că e gata să ne rupă.

Ah, nici mama nu cunoaşte câinii. Crede că-i ca la Bălăbăneşti, la bunici.

– Cum de-ai ajuns tu tocmai acolo, peste râpă?

Dar eu mă gândesc şi acum la mireasa care a intrat fără chiuituri şi fără muzică. Ce căuta pe căldura aceea într-o curte pustie? Nu zâmbea, ca celelalte mirese.

Femeile din preajmă-i şuşoteau. Deloc nu semăna cu celelalte. O rochie făcută-n pripă, cu cute necălcate. Şi ce croială proastă. Era o mireasă târzie? Femeia se privea jenată, nerecunoscându-se şi prefăcându-se că-i frumoasă.

Fragment din volumul: “Luiza îndrăgise otrava” – Silvia Adamek

Celor ce îndrăgesc aceste locuri(dealurile Tutovei presărate cu sate pierdute în negura văilor) le recomandăm cu căldură această lucrare care conţine multe elemente ale unui stil de viaţă pe cale de dispariţie. Cititorul din comuna va fi plăcut surprins la lecturarea acestei cărţi când va descoperi locuri, personaje, activităţi ce caracterizau Bălăbăneştiului de odinioară.

În atenţia cititorilor noştri, în special celor din satul Lungeşti

În urma anunţului publicat pe site-ul nostru cu referire la situaţia dificilă a familiei Cojocaru din Lungeşti, doamna Daniela Larson din S.U.A. ar dori să ajute familia aflată în dificultate. Avem nevoie de adresa sau numărul de telefon al doamnei Daniela Cojocaru.

Persoană de contact: Anca Munteanu – Bălăbăneşti, mobil: 0745913312.

Deasemeni ne puteţi contacta la orice număr de telefon de pe site-urile, www.xpressbalabanesti.com sau  http://www.lungestigl.go.ro/.

Vă mulţumim pentru înţelegere.

Bălăbăneşti şi “Xpress Bălăbăneşti” în presa centrală

Bălăbăneşti, o localitate în legătură online cu fiii satului plecaţi în Canada şi Statele Unite

Ticu Ciubotaru – Joi, 31 Decembrie 2009

» Un canadian de origine română din Ottawa, provincia Ontario, a făcut un ziar online pentru a promova localitatea natală, despre care afla de pe internet doar ştiri negative.

» “Nimeni nu investeşte într-o localitate de care nu a auzit”, este unul dintre motivele care l-au determinat pe Florin Munteanu să demareze acest proiect.

Bălăbăneştiul, o localitate situată la graniţa dintre judeţele Galaţi şi Vaslui, are un ziar online, “Xpress Bălăbăneşti”, prin care localnicii au acces la informaţii utile, iar fiii satului, plecaţi peste mări şi ţări, au ocazia să îşi revadă locurile natale, prin intermediul fotografiilor postate la secţiunea “Album Foto” a site-ului. “A trecut mult timp de când nu am văzut locurile acestea. Îmi era cumplit de dor de tot ceea ce este acolo. Mi-e dor de pământul pe care au călcat bunicii mei şi de copilaria mea petrecută acolo în vacanţele de vară. Va mulţumesc din inimă”, scrie dr. Corina Baltagi, din Houston, Texas, Statele Unite. La Secţiunea “Servicii Publice”, sătenii afla informaţii utile despre administraţia locală, profesorii şi şcolile din comuna, cabinetul medicului de familie, graficul transportului maxi-taxi, mersul trenurilor, prognoza meteo etc. Ziarul are şi secţiuni în care sunt trecute în revistă personalitaţile comunei, primari, preoţi, profesori, medici, începând din sec. 18, dar şi date despre fiii satului, care acum sunt scriitori, publicişti, universitari, medici sau sportivi şi cu care comuna se mândreşte. Sunt postate articole ce descriu oameni şi locuri din cele patru sate ale comunei, iar la “Forum” sunt postate poezii sau eseuri scrise de profesorii din comuna. Secţiunea “Blog” este dedicată valorilor româneşti, Basarabiei, memoriei lui Grigore Vieru şi Gheorghe Dinică, dar şi primelor automobile produse pe teritoriul României, automobilul “Marta” şi automobilul “Malaxa”. Înainte de Crăciun, zeci de copii din comuna şi-au postat scrisorile către Moş Crăciun, în română sau în engleza, iar multora dintre ei “Moşul” le-a trimis, din diaspora, darurile pe care şi le doreau.

Proiect lansat de peste Atlantic

Ziarul online “Xpress Balabanesti” a fost realizat şi este administrat de un fiu al comunei, Florin Munteanu, care acum locuieste în Canada, la Ottawa, şi şi-a dorit să promoveze localitatea natală utilizând platformele Wikipedia, Facebook şi YouTube, să promoveze talentele din zona şi valorile româneşti, dar şi să încurajeze activităţi de voluntariat, educative şi sociale. S-a gandit la acest proiect, pentru că în Canada se confrunta fie cu o lipsa a informaţiilor, fie cu o deformare a imaginii reale a locurilor natale: “Ideea realizării unui cotidian electronic a venit în 2006, când am constatat că mare parte din informatiile referitoare la aceste locuri erau rare si de obicei negative. Practic, citeam articole despre crime, violuri, sărăcie şi foarte rar despre lucrurile frumoase din comună sau zona de nord a judeţului Galaţi”, ne-a declarat Florin Munteanu.

Leac împotriva indiferenţei autorităţilor

Din Canada, iniţiatorul ziarului online a realizat că autorităţile locale nu fac mai nimic pentru dezvoltarea localităţii şi şi-a spus că a venit vremea ca el, de peste Altantic, şi echipa de “ziarişti” din Bălăbăneşti, cu care colaborează, să încerce să facă ceva pentru localitatea natală: “Un alt factor care ne-a convins şi ne convinge în continuare a fost dezinteresul autorităţilor locale de a promova aceste locuri. Noi nu vedem o dezvoltare a zonei fără a încerca să o promovezi, fără să comunici rapid şi eficient. Nimeni nu investeşte într-o localitate de care nu a auzit niciodată”, ne-a declarat Florin Munteanu. Proiectul este derulat pe o perioada de 5 ani, când va fi editat şi un almanah. Atunci va fi luată şi decizia daca proiectul va continua sau nu: “Dacă analizele pe care le vom face nu sunt pozitive, işi va inchide activitatea. Dacă vom constata că scopul acestui proiect a fost îndeplinit, vom continua sub o forma îmbunătăţită”, a mai precizat realizatorul publicaţiei online.

Sursă: http://www.romanialibera.ro/dobrogea/a173641-un-canadian-din-ottawa-a-facut-ziar-online-pentru-localitatea-natala-din-romania.html

Mulţumim cotidianului “România Liberă” pentru promovare. A fost o surpriză deosebit de plăcută, care a venit exact când ne aşteptam mai puţin, în ultima zi a anului 2009. Vă aşteptăm la Bălăbăneşti cu drag, cu atât mai mult cu cât ne propunem să realizăm şi alte proiecte educative interesante. Nu în ultimul rând, am dori să mulţumim colaboratorilor noştri – echipei “Xpress Bălăbăneşti”, în special domnului profesor Pământ Neculai pentru materialele trimise(sper să ne reîntâlnim în 2010), cotidianului “Viaţa Liberă” Galaţi şi tuturor celor care ne sprijină şi susţin.  


Acces brosura de prezentare monografie

Meteo Bălăbănești

Vă dorim o zi plăcută
January 2010
M T W T F S S
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031