Automobilul MARTA
Marta este acronimul pentru Magyar Automobil Reszveny Tarsasag Arad, prima fabrică de automobile de pe actualul teritoriu al României, înfiinţată în 1909 la Arad, ca sucursală a firmei americane Westinghouse, prin intermediul filialei franceze din Le Havre. Firma producea diferite modele de autoturisme printre care şi un autoturism autohton denumit “Marta”.
Din multitudinea de firme auto apărute în Europa Centrală înaintea Primului Război Mondial, doar câteva au mai supravieţuit până în zilele noastre: Steyr, Austro-Daimler, Puch, Raba, Praga, Skoda (numită Nesseldorf până în 1920). Celelalte au dispărut datorită vicisitudinilor războiului precum şi dificultăţilor economice şi financiare din perioada de după război.
Solicitarea primăriei din Arad de a se dota cu autobuze primeşte în 1908 răspunsul cel mai favorabil de la firma franceză Westinghouse din Le Havre (filială a concernului american cu acelaş nume). Aceasta s-a oferit să construiască o fabrică pe terenul pus la dispoziţie de primăria arădeană. Astfel a luat fiinţă firma Marta (Magyar Automobil Reszveny Tarsasag Arad), ca sucursală a firmei-mamă Westinghouse. Ridicarea clădirilor şi instalarea utilajelor s-a făcut foarte repede, astfel încât un an mai târziu, în 1909 producţia începe. Pe lângă motoarele pentru tracţiune feroviară ce se fabricau aici, oferta de automobile era foarte cuprinzătoare: autobuze cu sau fără etaj, camioane de trei sau cinci tone sarcină utilă. Din 1910 începe fabricaţia de autoturisme cu diferite caroserii: Dublu-Featon, Landolet, Limuzină, etc. Motoarele erau cu patru cilindri de 20, 30 sau 40 CP. Autoturismele cu motoare de 20 sau 30 de CP aveau transmisie cardanică, ier cele cu motoare de 40 CP aveau trnsmisie prin lanţ. Bineînţeles, toate automobilele erau fabricate sub licenţa firmei Westinghouse.
Circa 150 autoturisme Marta au fost fabricate până în 1912 când firma franceză Westinghouse a dat faliment. Viitorul devenise sumbru şi pentru firma Marta, dar salvarea a venit din partea firmei austriece Austro Daimler. Aceasta preia firma Marta şi trece la reorganizarea producţiei introducând modele noi de automobile de data aceasta sub licenţa Austro Daimler. Modelul de bază devine un autoturism mai uşor, cu motor de 4 cilindri, de 2,5 litri, cu puterea de 18/22 CP. Acesta a fost folosit mai ales ca taxi în ţările Europei Centrale. În 1936 mai circula în Arad un taxi Marta ce parcursese peste un milion de kilometri, spre deplina satsfacţie a proprietarului.
Bineînţeles că şi camioanele Marta produse după 1912 erau sub licenţă Daimler, purtând binecunoscuta stea în trei colţuri. Între 1909 şi 1914 au fost fabricate circa 650 de autoturisme şi autobuze. În 1914 începe Primul Război Mondial.Producţia civilă încetează şi în fabrica Marta. Din 1915 până în 1918 aici s-au fabricat numai motoare de avion. Primul Război Mondial ia sfârşit în 1918. Imperiul Austro-Ungar se destramă; Transilvania se uneşte cu Regatul României.
Schimbări majore se produc şi în activitatea firmei Marta. Relaţile cu foştii patroni s-au deteriorat, producţia aste dezorganizată. În aceste condiţii ia fiinşă societatea Astra – prima fabrică română de vagoane şi motoare. Aceasta s-a realizat prin unirea fabricii de vagoane Weitzer cu fabrica Marta.
În cadru Societăţii Astra, fabrica Marta a căpătat denumirea de Fabrica de Motoare. Aici se construiau autocamioane, autobuze, autostropitoare, autoturisme, motoare cu benzină sau gaz metan, maşini unelte de precizie precum şi … avioane.
Avionul de recunoaştere Astra-Porto, realizat aici după proiectul ing. Ştefan Protopopescu şi care avea un motor Hispano-Suiza de 300 CP, a fost foarte apreciat de Armata Română care a comandat 25 de bucăţi.
În cea ce priveşte automobilele Astra, ponderea au avut-o camioanele şi autobuzele, dar la comandă au fost executate câteva luxoase automobile cu motoare de 4 cilindri, de 8000 cm3 ce dezvoltau o putere de 60 CP.
În anul 1926 capitolul automobilelor fabricate la Arad s-a închis definitiv. Toate utilajele au fost expediate la Braşov unde s-a înfiinţat Întreprinderea Aeronautică Română (IAR).
Text: Dumitru Opriş – Material preluat din revista AUTO PRO (Nr. 6, Iunie 1996; pag 46-47)
http://www.cimec.ro/muzee/muzee.htm
Automobilul MALAXA
Proiectul autoturismului aparţine unui grup de ingineri şi tehnicieni de la uzinele A.S.A.M. şi Malaxa din Bucureşti şi IAR din Braşov, conduşi de ing. Petre Carp.
Maşina avea un motor cu trei cilindri în stea, cu răcire forţată cu aer, capabil să dezvolte 30 de cai putere (după măsurătorile vremii). Soluţia constructivă era “totul în spate”, motorul formând un tot cu diferenţialul şi cutia de viteze. Greutatea motorului era de 80 kg iar ansamblul cu diferenţialul şi cutia de viteze ajungea la 150 kg. Pentru a asigura răcirea motorului, între plafon şi acoperiş era lăsat un spaţiu pentru canalizarea aerului necesar. Aerul era captat din faţă, de deasupra parbrizului şi era canalizat prin acoperişul cu pereţi dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator. Viteza maximă era de 120 km/h.
Malaxa oferea un nivel înalt de confort şi putea transporta până la şase persoane. Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din faţă, sub capotă, unde se afla şi roata de rezervă. Prinderea caroseriei pe şasiu se făcea prin tampoane de cauciuc. Consumul de benzină era de 10 l/100 km.
Producţia ei a fost oprită când sovieticii au decis să mute linia de asamblare în U.R.S.S., după ce un oficial de la Moscova aflat la Sofia, a fost transportat cu un automobil Malaxa şi a rămas impresionat de performanţele acestuia.
Sursă: http://ro.wikipedia.org/wiki/Malaxa_(automobil)
Pentru mai multe informaţii privind primele autoturisme ce au circulat pe teritoriul României şi constructori celebri români cu realizări remarcabile în acest domeniu vizitaţi:
Balabanesti 
0 Responses to “Primele automobile produse pe teritoriul României”