Archive for September, 2009



Destin

Gagiu Cezar – membru al unei familii care a dat mulţi preoţi îşi dedică eforturile şi activitatea bisericii şi nevoilor enoriaşilor. După 1990 tânărul preot de parohie reuşeşte cu entuziasm şi mult efort să pună temelii adânci pentru reînceperea vieţii monahale la mănăstirea Adam, mutilată în perioada ateist – comunistă. Este Monumentul Eroilor Bursucani - Unul din proiectele pe care preotul Gaciu l-a susținutpreot paroh la Rădeşti a unei bijuterii de biserică cu pictură frumoasă, strane noi și multe alte îmbunătățiri. Ridică şi sfinţeşte monumente pentru cinstirea eroilor la Adam, Rădeşti, Bursucani – la sfinţirea monumentelor invită şi veteranii de război pe care îi cinsteşte cu multă consideraţie. Ridică troiţe, monumente de închinare pentru drumeţi. Este activ în efortul de a reda obiectului de studiu Religie locul ce i se cuvine în învăţământul românesc.

Ca o încununare a eforturilor pe linie profesională este numit protopop de Bereşti, din această poziţie păstoreşte peste 30 de parohii, fiind considerat – ,,omul potrivit la locul potrivit”. Dintr-o pornire sufletească aparte, vibrând de emoţie patriotică, organizează aniversarea a 500 de ani de atestare documentară a satului Rădeşti. Împreună cu primăria organizează o întâlnire cu fii satului. Este sprijinul sufletesc şi duhovnicesc al enoriaşilor din Rădeşti, Bursucani, Zimbru şi pentru toate parohiile din protopopiat. Preotul Gagiu este unul din cei 24 preoţi daţi ţării de Bălăbăneşti.

Bălăbăneştiul – satul de baştină al preotului Gagiu este printre satele mici care au două biserici – rămâne să ne întrebăm – de ce oare?

BALABAN – BĂLĂBĂNEŞTI ? – Geo Tașcă ne lămurește

….. de ce Bălăbăneşti? De ce n-a rămas Româneşti? Era un nume legat de romani, Roma, parcă ne evoca pe noi românii, pe cei de la Roma, care au venit şi au ocupat Dacia.

Legenda spune : (Safta Roman de aici o cunoaște bine) – că a fost un oarecare Roman aici la Bălăbăneşti care avea o fata Florica. Fiind plecat cu treburi într-o zi a venit o invazie de tătari care i-au răpit fata – veneau călare câte 10,15 sau 20 ardeau, jefuiau, pustiau şi furau femei şi fete şi le vindeau la Constantinopol ca roabe în haremuri, le transformau în bani. Întors acasă Roman află despre invazia tătailor și dispariția fetei. Se plânge Roman în stânga, în dreapta, promite mâna fetei celui ce o va salva,… Un tânăr argat (legenda spune un argat, dar documentele nu spun ca era argat, ci că era negustor de vite, om bogat) se învoieşte să scoata pe fata lui Roman de la tătari.

Acest negustor, pleacă cu o ceată călare, să prindă din urmă convoiul tătarilor format din cai şi căruţe, pândeşte iar noaptea o smulge pe Florica din căruţă, o aruncă pe cal şi vine cu ea înapoi la moşie, la Româneşti.

Bineînţeles Roman își ține promisiunea făcută, îi dă fata în căsătorie, el devenind urmaşul boierului Roman.

Pe acest erou legendar, confirmat de documente nu îl chema Balaban, ci Peche. Acest Peche a avut cu Florica un fiu care a primit porecla sau numele de Balaban deci nepotul lui Roman își câștigă numele Balaban.

Dar de ce Balaban? Balaban este un cuvânt turcesc, tătărăsc şi găgăuz. Poate ați auzit de găgăuzi sunt o populaţie tătară din sudul Basarabiei. Acest cuvânt – BALABAN – îl găseşti în dicţionarul găgăuz – roman, este adjectiv şi înseamnă mare iar în limba tătărească şi turcească este substantiv şi înseamnă urs, om mare sau namilă. Fiul lui Peche, a primit această poreclă – nume în amintirea tatălui său care se pare că era un om extraordinar de voinic și curajos fiind cel care a reuşit să facă isprava de care v-am povestit în legendă.

Balaban, fiul lui Peche, conștientizează pericolul unei noi invazii tătărăști deoarece satul se situa într-un loc deschis pe malul Jăravăţului, pe ambele părţi și decide să retragă satul în pădure. Tătarii nu aveau curajul să intre în pădure, se temeau de întuneric. Balaban a zis: ”mutăm satul în pădure,, …. și l-au mutat unde este astăzi. La început s-a mutat Balaban cu familia sa. ”El a avut zece copii (patru fete şi șase băieţi) care sunt atestați documentar, cunoaştem numele lor, şi din unul din ei mă trag şi eu şi mulţi din sală.”(Geo Tașcă) Prin creşterea populaţiei, prin înmulţire și relocarea altor familii așezarea din pădure unde Balaban s-a mutat devine Bălăbăneşti…,,

 

Geo Tașcă, Mai 1980, Școala generală Bălăbăneşti – fragmente din cuvântul de prezentare a lucrării ”Răzeșii de Bălăbănești”

Mulțumim domnului profesor de istorie Neculai Pamânt pentru informațiile trimise. Domnia sa ne-a trimis acest text. Deasemeni, domnul Pământ ne-a transmis și alte materiale interesante referitoare la Bălăbănești, care vor fi publicate cât de curând pe site-ul nostru. Textul a fost ușor modificat pentru ca relatarea de mai sus să fie cât mai cursivă.

Viața Cuviosului Rafail

Sfântul Rafail s-a născut în anul 1560 în satul Bursucani (astăzi, în comuna Bălăbăneşti, jud. Galaţi), într-o zonă cu veche tradiţie monahală.

În această parte a ţării, documentele vremii amintesc că, începând cu secolul al XVI-lea, mulţi sihaştri s-au aşezat în codrii Adamului, vieţuind în asceză şi rugăciune. Probabil de la aceşti monahi Sfântul Rafail s-a aprins de dorul de Dumnezeu, dorind a lua chipul îngeresc. De aceea, pleacă din tinereţe la mănăstirea nemţeană Agapia Veche, unde, după ce a fost ucenic al monahilor de aici, este călugărit primind numele de Rafail. Sfântul Rafail a trăit o perioadă în inima munţilor, iar după ani de rugăciune şi asceză a devenit îndrumător al fraţilor din obşte, uimind pe toţi prin virtuţile sale. De aceea, era numit „Fericitul stareţ Rafail“. Din timpul vieţii a primit darul facerii de minuni, iar după moartea sa, mulţi bolnavi şi neputincioşi veneau la mormântul său, pentru a se vindeca. Însuşi Sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei l-a considerat sfânt şi i-a cinstit sfintele sale moaşte. Sfinţirea locului şi punerea temeliei Schitului Zimbru, în satul natal al Sfântului Rafail. Prima cinstire a Sfântului Rafail a fost săvărşită în localitatea sa natală anul trecut, când Preasfinţitul Episcop Casian al Dunării de Jos, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, în mijlocul unei mulţimi de credincioşi, a slujit Sfânta Liturghie în cătunul Zimbru al satului Bursucani, pe locul vechiului schit. Anul acesta, sfântul a împlinit dorinţa rugătorilor săi şi a binecuvântat sfinţirea locului pentru ridicarea noului schit Zimbru, dependent de Mănăstirea Adam. „Am aşezat temelia schitului cu nădejdea că, prin sfintele rugăciuni şi cu ajutorul credincioşilor şi al oamenilor buni, ne va învrednici Domnul ca la anul, la Sărbătoarea Sfântului Rafail de aici, din satul său natal, să putem sfinţi lăcaşul monahal, care va arăta frumuseţea, continuitatea şi bucuria împreună-lucrării noastre cu sfinţii lui Dumnezeu. Avem nădejdea că la anul ne vom bucura să vedem cum cei care vor trece spre Bârlad vor putea să intre aici, să se roage, să mediteze puţin şi să admire un loc aşa de frumos, duhovnicesc. Este frumos să zideşti o biserică nouă, dar e mult mai frumos să refaci o biserică încărcată de istorie!“, a spus, cu acest prilej, Chiriarhul Dunării de Jos, Preasfinţitul Casian.

Referindu-se la prăznuirea Sfântului Rafail, Preasfinţia Sa a mai adăugat: „Un cuvios este cel care Îl aşază pe Dumnezeu mai presus de orice pe lumea aceasta. De aceea, viaţa pustnicilor şi a cuvioşilor este «fericită», după cum spun cântările Bisericii. Dumnezeu ne învaţă să descoperim oameni fericiţi, ca să învăţăm să fim şi noi fericiţi şi să fericim, la rândul nostru, pe alţii! Căci viaţa pustnicilor este fericită pentru că L-au găsit pe Dumnezeu şi au rămas în dragostea Lui. Cei care trăim cu gândul doar la cele lumeşti suntem aşa cum este şi lumea; cei care nădăjduim la frumuseţile lui Dumnezeu pe care le vedem astăzi, aici, suntem aşa cum trăim această clipă binecuvântată de Dumnezeu. Noi nu putem fi singuri fericiţi în lumea aceasta, pentru că Însuşi Mântuitorul ne-a arătat de ce: din cauza noastră şi a felului nostru de viaţă, în lume vom avea necazuri! Dar cei care au biruit necazurile, cu răbdare, cu post, cu rugăciune, cu nevoinţele de tot felul, care în lipsuri şi nevoi nu s-au întristat, aceştia au găsit viaţa fericită. Iar viaţa fericită este viaţa sfinţilor lui Dumnezeu. Şi dintre sfinţii lui Dumnezeu, cuvioşii sunt cei care ne arată de-a pururi fericirea lor!“.

„Aceasta ne învaţă pe noi Dumnezeu, când ne cheamă să ne întâlnim la rugăciune în locurile pline de sfinţenie unde au trăit sfinţii! Sfântul Rafail, ca şi alţi cuvioşi, ne arată cât de important este pentru orice creştin cunoaşterea vieţilor celor ce au iubit pe Dumnezeu şi au răspândit iubirea lui Dumnezeu în lumea noastră şi în aceste locuri!“ a mai spus Preasfinţitul Casian. Pe tot parcursul Sfintei Liturghii, icoana sfântului a fost ţinută pe braţe de tineri localnici îmbrăcaţi în costume populare, ca o nouă mărturie a frumuseţii şi bogăţiei spirituale ale acestor locuri.

La sfârşit, toţi credincioşii au primit câte o iconiţă cu Sfântul Rafail, iar bucuria sărbătoririi s-a întregit cu o agapă creştină, pregătită de harnicele maici de la Mănăstirea Adam. În acest cadru solemn, la biserica din satul Bursucani, închinată, şi ea, Sfântului Cuvios Rafail, au fost sfinţite lucrările de restaurare.

Istoria Schitului Zimbru

Ridicarea Schitului Zimbru se leagă tot de numele Sfântului Rafail. Avându-se în vedere puternicele legături spirituale dintre sihaştrii din Munţii Neamţului şi cei de la Mănăstirea Râşca, ctitorii Schitului Zimbru pot fi consideraţi ucenicii de peste ani ai Sfântului Rafail de la Agapia, care au venit în satul de naştere al acestuia pentru a dărui lui Dumnezeu biserică şi schit călugăresc chiar în locul naşterii marelui sihastru.

Acest lăcaş monahal, care avea ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793, de către doi călugări – ieromonahii Ioasaf şi Aloman – veniţi de la Mănăstirea Râşca, judeţul Suceava, cu sprijinul familiilor Cernat, Plesnilă şi Iamandi. Schitul a funcţionat până la 1864 ca mănăstire de călugăriţe. La secularizare, prin ordinul Ministerului de Culte, maicile, împreună cu stareţa lor, monahia Agafia Palade, au fost silite să părăsească schitul, cele mai multe dintre ele ajungând la Mănăstirea Adam. Însă, la schit au mai rămas totuşi câteva maici, printre care Epraxia Iamandi şi Agripina Cernat. În locuinţa primeia dintre ele, statul hotărăşte, în anul 1866, înfiinţarea Şcolii Primare din Bursucani. Celelalte bunuri ale schitului au fost vândute la licitaţie. Astfel, biserica schitului devine parohială. În ea se slujea doar de hram. În anul 1939, ea împlinea cerinţele spirituale ale credincioşilor din satul Zimbru, astăzi desfiinţat. La cutremurul din 10 noiembrie 1940, biserica este distrusă definitiv.

Astăzi, schitul Zimbru, reînfiinţat de către Episcopia Dunării de Jos prin Hotărârea nr. 244/2008, va fi refăcut în scurt timp, după cum a existat în realitate şi după cum mărturisesc documentele istorice, precum şi după cum a rămas în amintirea bătrănilor satului. El va primi, pe lângă vechiul hram, şi cel închinat Sfântului Rafail.

Prăznuirea Sfântului Cuvios Rafail în satul său natal reprezintă o firească cinstire adusă de către urmaşii săi de peste timp, cei ce formează astăzi „obştea“ sa de ucenici de la Dunărea de Jos, care nădăjduiesc în ajutorul şi mijlocirea Sfântului la tronul dumnezeiesc.

http://www.ziarullumina.ro/articole;966;1;26119;0;Sfantul-Cuvios-Rafail-de-la-Agapia-Veche-cinstit-in-satul-sau-natal.html

Cabana Stroiu

Cabana Stroiu este situată în comuna Drăgușeni, lângă satul Adam, la nici 15 kilometri de comuna Bălăbănești,  în partea de nord a județului Galați. Ca amplasament cabana se afla pe raza OS Grivița- DS Galați, în UP II Hobana, ua 44.

Scurt istoric

Cabana a fost construită în anii 1979- 1980, din elemente de zidărie cu mortar de ciment, cu parter, un etaj iar la subsol o pivniță. La început erau trei dormitoare, din care doua la etaj și unul la parter, fiind destinată să servească pentru șederea șefului statului la acțiunile de vânătoare organizate pe fondul de vânătoare Adam.

Puncte de atracție

Ca puncte de atracție existente în zona ar fi de menționat un stejar secular care ar data din timpul domniei lui Ștefan Cel Mare, iar la cca. 5 km mănăstirea Adam.

Posibilități de agrement

Plimbări prin pădurea din jurul cabanei și organizarea de zile de pescuit la diverși proprietari de iazuri din zonă.

Descriere generală

După anul 1989 cabana de vânătoare a servit nevoilor de cazare pentru vânătorii străini. Întrucât spațiul de cazare era redus, în anul 1994 s-au luat măsuri de recompartimentare interioară prin împărțirea sufrageriei, reușind să se amenajeze 5 dormitoare cu câte două paturi fiecare, toate cu baie și WC comun. S-a realizat acoperișul din șindrilă, s-au construit sobe de teracotă în fiecare cameră iar în curtea interioara s-a amenajat un foișor. Între anii 2002- 2004 s-au executat lucrări ample de modernizare. S-a înlocuit toata tîmplăria de lemn cu una din termopan, s-a înlocuit sistemul de încalzire cu sobe cu încalzire centrală, s-a înlocuit tot mobilierul, lenjeria și instalația de iluminare, s-au dotat toate camerele cu TV propriu, s-a modernizat și reutilat bucătăria, s-au recompartimentat și utilat băile așa încât trei camere au baie proprie. Deasemenea s-a înlocuit învelitoarea clădirii cu una tip Lindab, dânduise clădirii un aspect foarte modern .

Locație – Căi de acces, rute, mijloace de transport

La cabană se poate ajunge din municipiul Tecuci ( 45 km ) , pe soșeaua de asfalt ce trece prin satele Matca, Corod, Blânzi, Bratulești, Nicopol, Fundeanu, Știețești. Drumul este asfaltat până la 2 km de cabană, fiind urmat de o porțiune pietruită, pâna la obiectiv. Din municipul Galați (95 km) se poate ajunge pe soșeaua care trece prin satele Cuca, Băleni, Vârlezi, Drăgușeni, Fundeanu, Știețești. Deasemenea se poate ajunge și din municipiul Bârlad, pe ruta Trestiana, Grivița, Bălăbănești, Bursucani, Drăgușeni, Fundeanu, Știețești.

http://www.blue-moon-travel.ro/index.php/turism-individual/romsilva/73-cabane/278-moldova-galati

Pentru imagini și mai multe informații vizitați adresa de mai sus.


Acces brosura de prezentare monografie

Meteo Bălăbănești

Vă dorim o zi plăcută
September 2009
M T W T F S S
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930