Gheorghe Taşcă (30 ianuarie 1875 – 12 martie 1951)

Gheorghe Tasca

Gheorghe Taşcă (n. 30 ianuarie 1875, Bălăbăneşti, judeţul Tutova (azi judeţul Galaţi) – d. 12 martie 1951, Sighet, judeţul Maramureş) a fost un economist şi om politic român, profesor de economie politică, rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale, membru corespondent al Academiei Române, victimă a regimului comunist din România.

Copilărie şi perioada şcolarizării

Gheorghe Taşcă se naşte la 30 ianuarie 1875 în comuna Bălăbăneşti din judeţul Tutova. Tatăl său, Gheorghe Taşcă se trăgea dintr-o familie de răzeşi, iar mama sa, Maria Taşcă era fiica unui preot din sat. Părinţii săi aveau 12 copii, astfel încât aveau dificultăţi materiale. Cu toate acestea, au reuşit să trimită pe toţi cei 6 băieţi la şcoală, toţi terminând studii universitare.

În perioada 1882-1886 Gheorghe Taşcă învaţă la şcoala primară din Bălăbăneşti, azi numită Şcoala Gheorghe şi Maria Taşcă în cinstea părinţilor săi. Apoi, din 1886 – 1895 învaţă la Liceul Gh. Roşca Codreanu din Bârlad. Se înscrie apoi la Facultatea de Drept din Bucureşti iar în 1899 îşi susţine teza de licenţă intitulată “Despre evoluţia proprietăţii rurale în România”, un studiu de drept comparat asupra evoluţiei formelor de proprietate şi de folosinţă a pamântului. Interesul său privind starea populaţiei rurale va ramâne o preocupare constantă a sa.

După absolvire se înscrie în baroul avocaţilor din judeţul Ilfov. Incepe atunci şi colaborarea sa cu Nicolae Basilescu, profesor de economie politică şi viitor decan al Facultăţii de drept.

După ce profesează câţiva ani, Gheorghe Taşcă pleacă la studii la Paris unde îşi trece doctoratul în drept în 1907 cu teza “La question agraire. Commentaire critique de la legislation rurale en Roumanie, Angleterre, Irlande, Allemagne”. La întoarcere se înscrie la concursul pentru postul de conferenţiar la catedra de economie politică al Facultăţii de Drept. Deşi este declarat câştigător al concursului, Spiru Haret, Ministrul Instrucţiunii Publice şi al Cultelor, casează concursul, cu justificarea că un doctorat în drept nu îndreptăţea candidatul să predea ştiinţe economice, Gheorghe Taşcă se întoarce la Paris, iar în 1910 obţine şi un titlu de doctor în ştiinţe economice cu teza “Les nouvelles reformes agraires Roumanie”.

Activitatea economică

După un nou concurs, Gheorghe Taşcă obţine, în 1911, numirea sa în postul de conferenţiar de economie politică al Facultăţii de Drept din Bucureşti. În 1920 este numit profesor plin la aceeaşi catedră, post pe care l-a ocupat până în 1940.

Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (cladirea veche)La înfiinţarea prin decret regal a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale la 10 august 1913, (vezi imagine alaturata – clădirea veche în care Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale a funcţionat până în 1926 unde a predat profesorul Gheorghe Taşcă.) obţine şi catedra de Economie Politică şi Doctrine Economice, post pe care l-a ocupat de asemenea până în 1940. În perioada 1929 – 1931 a fost rector al Academiei, renunţând la această sarcină în momentul numirii sale ca ministru plenipotenţiar al României la Berlin.

În timpul primului război mondial, când, din cauza ocupaţiei germane, instituţiile de învâţământ din Bucureşti nu funcţionau, Gheorge Taşcă s-a refugiat în Moldova. Fiind concentrat, în această perioadă a fost curier diplomatic între Iaşi şi Petrograd.

După terminarea războiului şi-a reluat activitatea didactică. Pe lângă cele două catedre menţionate, în diferite intervale a mai predat economia politică la Şcoala Politehnică, Şcoala Superioară de Război şi alte instituţii de învăţământ superior.

În 1925 este ales membru corespondent al Academiei Române.

În afară de însărcinările sale cu caracter didactic, Gheorghe Taşcă a fost şi presedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (AGER).

În concepţia lui Gheorghe Taşcă, termenul de economie politică acoperă întregul spectru al ştiinţelor economice. „Economia politică se ocupă cu cercetarea normelor după care se produc, circulă şi se distribuie bunurile care sunt necesare pentru satisfacerea trebuinţelor omeneşti”.

In perioada interbelică, doctrinele şi practicile cooperatiste au constituit o preocupare de prim ordin în ansamblul literaturii social-economice din ţara noastra. Mai mult, ideile si solutiile cooperatiste ocupau un loc important în programele diferitelor partice politice. Atât ca economist, cât şi ca om politic, Gheorghe Taşcă a luat o parte deosebit de activă în discuţiile legate de cooperaţie şi a publicat numeroase lucrări în care îşi susţinea în mod strălucit punctele de vedere.

De asemenea, în lucrările sale s-a ocupat în mare măsură de problemele ecomice şi sociale specifice României, analizând în particular problemele economice spefice perioadei de după cel de al doilea război mondial şi ale perioadei crizei economice din 1929-1933.

În 1940, este scos la pensie din cauza opoziţiei pe care o manifestase pe linie politică faţă de regimul legionar. În perioada 1942-1943 a făcut parte dintre cadrele universitare care au ţinut prelegeri la Castelul Peleş din Sinaia pentru desăvârşirea pregătirii regelui Mihai I. Aceste prelegeri au constituit baza cursului de economie politică pe care Gheorghe Taşcă l-a publicat în 1945

Ultima manifestare din domeniul economic a fost o conferinţă pe care a ţinut-o la Ateneul Român în 1946, în cadrul unui ciclu intitulat “Idei călăuzitoare în istoria poporului român”. Conferinţa avea tema Ideea legăturii cu pământul iar în cadrul ei Gheorghe Taşcă arăta că conceptele comuniste ale colhozurilor sunt contrare spiritului ţăranului român. Dar în 1946 timpurile începuseră să se schimbe. Conferinţa a fost întreruptă de agitatori ai partidului comunist care invadasară sala şi scandau lozinci. Ea a fost ţinută peste câteva săptâmâni în aula Academiei de Înalte Ştiinţe Comerciale şi Industriale, siguranţa fiind asigurată de studenţii anti-comunişti care au împiedicat accesul perturbatorilor.

Activitatea politică

După terminarea Facultăţii de Drept, Gheorghe Taşcă se înscrie în partidul conservator. Participă la alegerile din 1905 în calitate de candidat al partidului în judeţul Tutova şi reuşeşte să câştige un loc de deputat După întoarcerea sa de la studiile din Franţa l-a urmat pe Take Ionescu în Partidul Conservator Democrat, contribuind la definirea orientării economice a partidului. În 1918 partidul Conservator Democrat s-a desfiinţat iar Gheorghe Taşcă a trecut în Partidul Naţional Democrat al lui Nicolae Iorga în cadrul căruia a activat până la desfiinţarea partidului, în 1938. În cadrul activităţilor sale în acest partid, pentru o anumită perioadă a fost director al ziarului Neamul Românesc înfiinţat de Nicolae Iorga în 1906.

În 1930 este numit ministru plenipotenţiar al României la Berlin. Situaţia grea a Românei în condiţiile crizei economic determinase pe Gheorghe Mironescu primul ministru al României să încerce să obţină condiţii comerciale mai avantajoase din partea Germaniei şi îl însărcineze pe Gheorghe Taşcă să negocieze cu guvernul german acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate. Aceste tratative au fost încheiate cu succes în cursul anului 1931.

În 1932 Gheorghe Taşcă este numit ministrul al Industriei şi Comerţului în guvernul român prezidat de Nicolae Iorga. La căderea guvernului Iorga, Gheorghe Taşcă şi-a concentrat activitatea spre cea didactică.

După desfiinţarea Partidului Naţional Democrat, Gheorghe Taşcă a trecut la Partidul Naţional Ţărănist, fiind membru în delegaţia permanentă a partidului şi preşedinte al organizaţiei judeţului Tutova. A participat la alegerile din 1946 în calitate de candidat în judeţul Tutova. Dar alegerile din 1946 au fost falsificate în mod grosolan şi toate locurile de deputaţi au revenit Frontului Naţional Democratic, condus de comunişti.

La 1 august 1950, Gheorghe Taşcă este arestat de autorităţile comuniste împreună cu alţi foşti demnitari ai perioadei precomuniste. Este încarcerat în închisoarea Sighet în celula 58. Din cauza regimului sever la care a fost supus şi lipsit de orice îngrijire medicală, Gheorghe Taşcă s-a stins din viaţă, după o grea suferinţă la 12 martie 1951. A fost înhumat în groapa comună a închisorii.

Sursa: Wikipedia

2 Responses to “Gheorghe Taşcă (30 ianuarie 1875 – 12 martie 1951)”


  1. 1 fmunteanu28 November 28, 2008 at 8:13 pm

    Gheorghe Tasca un simbol al comunei Balabanesti care ar trebui apreciat si promovat de autoritatile locale.

  2. 2 viking November 3, 2010 at 1:06 pm

    vedeti au ramas in istorie dar ma astept si la cei de acum sa faca ceva util pentru comuna noastra ceea ce nu cred ca ei sunt ca niste vulturi gata sa inhate prada.au facut gradinita dar cine sa merga ca numai este populatie pentru ca toti fug din aceasta comuna unde daca esti considerat sluga adica sa muncesti dar fara banii .


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s




Acces brosura de prezentare monografie

Meteo Bălăbănești

Vă dorim o zi plăcută
November 2008
M T W T F S S
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

%d bloggers like this: